Lapte de ovăz vs. lapte de vacă: Care este mai prietenos cu mediul?

Se spune adesea că laptele de ovăz, relativ nou pe scena produselor lactate fără lactate, este mai bun pentru mediu decât laptele de vacă obișnuit – dar de ce? Este vorba de apa necesară pentru a susține animalele față de cultivarea plantelor? Sau de cantitatea de teren necesară? Poate că este vorba de pene de metan pe care le elimină vacile din gură și din spate.

Aflați totul despre impactul asupra mediului al laptelui de ovăz față de laptele de vacă și de ce prima variantă este considerată pe scară largă opțiunea mai ecologică.

Impactul asupra mediului al laptelui de ovăz

Laptele de ovăz a fost numit a doua cea mai populară alternativă la laptele de vacă, după laptele de migdale, în 2022. A reprezentat 17% din piața americană a laptelui vegetal. Un raport Grand View Research din 2022 a prezis că vânzările globale de lapte de ovăz vor continua să crească cu încă 14,2% anual din 2020 până în 2028, atingând aproximativ 6,5 miliarde de dolari până la sfârșitul acestei perioade.

Consumul de apă

Pentru un galon (aprox. 3,79 litri) de lapte de ovăz sunt necesari aproximativ 182 litri de apă, fără a include apa adăugată pentru a lichifia ovăzul în timpul fabricării (care este de aproximativ un litru de apă la o cană de ovăz – aprox. 240 ml). Cultura, Avena sativa, este cunoscută pentru eficiența sa ridicată în utilizarea apei – nu doar pentru că necesită atât de puțin (43-66 cm pe sezonul de creștere), dar și pentru că crește pe timp răcoros.

Creșterea în sezonul răcoros ajută culturile de ovăz să rețină umezeala și înseamnă că își pot obține cea mai mare parte a apei din ploaie, nu din rezervele de apă subterană. Un studiu al amprentelor medii de apă din 1996 până în 2005 a constatat că ovăzul utilizează de opt ori mai multă apă verde (apă de ploaie) decât apă albastră (apă de suprafață sau subterană).

În mare parte din SUA, sezonul de creștere durează din martie până în iulie, deși semințele pot fi semănate încă din septembrie.

Utilizarea terenurilor

Ovăzul crește în întreaga lume, din America de Nord până în Europa și Australia. Se dezvoltă în aproape orice tip de sol și tolerează o gamă largă de climate. Deoarece întregul sezon de creștere durează doar aproximativ patru luni, permit și altor culturi să preia terenul pentru restul anului. Aceasta se numește rotația culturilor, un principiu important al agriculturii regenerative care menține solul sănătos și dăunătorii la distanță.

Veți vedea adesea ovăz crescând pe tulpini lungi, frunzoase – asemănător grâului – pe marginea drumului în Midwestul american. Fiecare hectar produce aproximativ 943 kg de ovăz sau aproximativ 6440 litri de lapte de ovăz.

Emisiile de gaze cu efect de seră

Laptele de ovăz are o amprentă de carbon mai mică decât toți principalii săi concurenți: laptele de vacă, laptele de migdale și laptele de soia. Un pahar este echivalent cu aproximativ 180 grame de emisii de dioxid de carbon, și aceasta de la sămânță până la procesarea laptelui. Pare a fi tipul de lapte cel mai ecologic din toate – cu excepția unui inconvenient.

Spre deosebire de laptele de vacă, laptele de ovăz (și toate laptele pe bază de plante) creează un produs secundar care se irosește în procesul de fabricare. Pulpa rămasă după înmuierea, amestecarea și strecurarea ovăzului este uneori trimisă la depozitele de deșeuri unde produce metan, un gaz cu efect de seră de 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Vestea bună este că este adesea refolosit ca hrană pentru animale.

Este important să cumpărați ovăz cultivat local atunci când este posibil, deoarece ovăzul importat are o amprentă de carbon semnificativ mai mare decât cel cultivat intern. Din fericire, această cultură adaptabilă crește din abundență în întreaga țară.

Pesticide și îngrășăminte

O problemă majoră de mediu care afectează industria ovăzului este dependența de îngrășăminte și pesticide sintetice. Aceste substanțe chimice se scurg în sol, în rezervele de apă subterană și ajung în sistemele de apă dulce, unde prezintă amenințări grave pentru viața acvatică.

„Toate substanțele chimice din apa industrială sunt toxice pentru toate formele de viață acvatică, de la organisme minuscule până la pești giganți”, au scris cercetătorii indieni într-un manual din 2019. „Printre cei mai importanți poluanți care au poluat resursele acvatice și au provocat daune enorme organismelor acvatice se numără pesticidele.”

În 2015, 64% din culturile de ovăz din cele 13 state americane producătoare de ovăz au fost tratate cu pesticide (erbicide, fungicide și/sau insecticide). Aproximativ trei sferturi au fost, de asemenea, tratate cu îngrășăminte chimice. Cea mai bună modalitate de a evita ovăzul care a fost tratat cu substanțe chimice este să cumpărați produse organice.

Impactul asupra mediului al laptelui de vacă

Laptele de vacă este cel mai convențional tip de lapte și cel care încă domină piața astăzi. În timp ce cel mai popular lapte alternativ, cel de migdale, valorează 6,5 miliarde de dolari la nivel mondial, laptele de vacă valorează 827 de miliarde de dolari – de aproximativ 130 de ori mai mult. Este cu siguranță încă principalul tip de lapte și, probabil, cel mai criticat.

Iată o defalcare a impactului asupra mediului al laptelui de vacă.

Consumul de apă

Datele compilate de Water Footprint Network arată că produsele bovine necesită mai multă apă pe kilogram decât culturile de zahăr, legumele și fructele combinate.

Laptele de vacă este, fără îndoială, cel mai intens tip de lapte din punct de vedere al consumului de apă, un singur galon (aprox. 3,79 litri) necesitând uimitorul număr de 2370 litri de apă. Bovinele beau, în medie, 114-189 litri pe zi.

Vestea bună este că, potrivit rapoartelor, 85% din aportul lor de apă provine din ploaie – apă verde – în timp ce doar 8% este albastră. Acest procent variază în funcție de nivelurile de precipitații din fiecare locație a fermei. Fermele de bovine din Canada au o amprentă de apă albastră mult mai mică decât cele din California, de exemplu, care este o zonă permanent secetoasă.

Utilizarea terenurilor

Creșterea bovinelor a fost numită principala cauză a defrișărilor din Amazon. Extinse suprafețe din această pădure tropicală vitală au fost defrișate pentru a face loc nu doar creșterii bovinelor – deși Amazonul brazilian găzduiește 40% din bovinele țării, inclusiv a doua cea mai mare turmă din lume – dar și principalul lor aliment, soia.

World Wildlife Fund a raportat că 80% din soia din lume este folosită pentru hrănirea animalelor. „Milioane de hectare de habitat important, cum ar fi pădurea amazoniană, Cerrado, pădurea atlantică, Gran Chaco și Chiquitano din America de Sud sau marile câmpii nordice din SUA, sunt arate pentru a face loc unei producții mai mari de soia”, spune organizația.

Aproape 80% din toate terenurile agricole din lume sunt dedicate pășunilor pentru animale și culturilor furajere.

Emisiile de gaze cu efect de seră

Iată cea mai mare obiecție pe care o au ecologiștii cu privire la laptele de vacă: emisiile sale. Există aproape un miliard de vaci pe planetă, fiecare o mașină vie, care respiră metan, al cărei rânjet și gaze se ridică la 100 kg de gaze cu efect de seră pe an. Creșterea animalelor este responsabilă singură pentru 32% din emisiile de metan cauzate de om la nivel mondial.

Doar o cană de lapte de vacă ajunge la 590 grame de emisii de gaze cu efect de seră, de trei ori mai mult decât orice alternativă pe bază de plante.

Exploatarea animalelor

Deși nu afectează direct mediul, bunăstarea vacilor de lapte este o preocupare majoră pentru multe persoane preocupate de mediu. Vacile produc în medie 10600 kg de lapte pe an. Și asta doar dacă sunt impregnate în mod repetat, cu intervale de fătare anormal de scurte, timp de câțiva ani consecutivi.

După ce termină de produs lapte, sunt cel mai adesea predate industriei cărnii – 21% din carnea de vită vândută în SUA provine din sectorul produselor lactate – reducându-și, de obicei, durata de viață de 20 de ani cu mai mult de jumătate.

Care este mai ecologic, laptele de ovăz sau laptele de vacă?

Experții au dreptate, desigur: laptele de ovăz este opțiunea mai ecologică atunci când este comparat cu omologul său tradițional, derivat din lapte de vacă. Necesită cu 2270 litri mai puțin apă pentru a produce un galon, emite de trei ori mai puține gaze cu efect de seră și nu alimentează defrișările sau nu necesită sacrificarea a milioane de animale în acest proces.

Școala de Climatologie de la Universitatea Columbia numește laptele de ovăz cel mai durabil lapte de pe piață, iar laptele de vacă cel mai puțin durabil. Din păcate, este puțin mai puțin nutritiv decât laptele de vacă, oferind jumătate din proteine și de două ori mai mulți carbohidrați. De asemenea, poate costa de două ori mai mult decât laptele de vacă, pe care mulți nu și-l pot permite.

Dacă aveți mijloacele, totuși, trecerea de la laptele de vacă la laptele de ovăz este bună pentru dumneavoastră (bună ziua, fibră!) și pentru planetă. Când cumpărați lapte de ovăz, asigurați-vă că este fabricat din ovăz organic certificat USDA, alegeți mărci din zona dumneavoastră, optați pentru varianta nespețializată și căutați cele cu adaos de calciu și/sau vitamina D pentru o nutriție suplimentară.

În ceea ce privește ambalajele, aflați ce materiale sunt acceptate de serviciul dumneavoastră de reciclare la domiciliu. Multe lapte de ovăz vin în cutii Tetra Pak acoperite cu plastic, care în cele mai multe cazuri sunt acceptate doar de filialele specializate Tetra Pak.