Câți urși polari au mai rămas?

• Sunt Urșii Polari Pe Cale de Dispariție?
• Limitări ale Datelor
• Cum Afectează Schimbările Climatice Populațiile de Urși Polari?
• Întrebări Frecvente

Populația globală de urși polari este estimată la între 22.000 și 31.000 de indivizi. Acești urși sunt împărțiți în 19 subpopulații în jurul Arcticii, unele conținând mai puțin de 200 de indivizi, iar altele peste 2.000.

Scăderea rapidă a populațiilor de urși polari servește ca un simbol al crizei climatice la nivel global, dar sunt ei, din punct de vedere tehnic, pe cale de dispariție? Statutul lor de conservare v-ar putea surprinde. Aflați mai multe despre populațiile de urși polari, amenințările cu care se confruntă aceste animale și ce putem face pentru a le salva de la extincție.

Știați că?

Urșii polari trăiesc în zone care se află sub jurisdicția a cinci țări: Canada (Labrador, Manitoba, Newfoundland, Teritoriile de Nord-Vest, Nunavut, Ontario, Québec, Yukon); Danemarca (Groenlanda); Norvegia (Svalbard, Jan Mayen); Rusia (Yakutia, Krasnoyarsk, Siberia de Vest, Rusia Europeana de Nord); și SUA (Alaska).

Sunt urșii polari pe cale de dispariție?

Urșii polari sunt clasificați ca „vulnerabili” pe Lista Roșie a Speciilor Amenințate a IUCN, o desemnare pe care au primit-o pentru prima dată în 1982 și care a fost menținută de ultima evaluare din 2015. Sunt protejați de Acordul privind Conservarea Urșilor Polari, un tratat multilateral semnat în 1973 de cele cinci națiuni cu populații de urși polari: Canada, Danemarca, Norvegia, Rusia și SUA. Acest acord interzice vânătoarea nereglementată a urșilor polari, inclusiv utilizarea aeronavelor sau a vehiculelor motorizate mari pentru a-i vâna. Obligă statele membre să ia măsuri adecvate pentru a conserva ecosistemele care susțin urșii polari.

Deși nu sunt din punct de vedere tehnic pe cale de dispariție, guvernul SUA i-a protejat în temeiul Legii privind speciile pe cale de dispariție din 2008, clasificându-i ca fiind amenințați pe întregul lor areal. Este important de menționat că, în timp ce acești urși se confruntă cu amenințări potențial existențiale în unele locuri, câteva populații și-au revenit în ultimele decenii după vânătoarea excesivă din secolul trecut, determinându-i pe unii oameni să susțină că urșii polari prosperă de fapt.

Fostul senator american Ted Stevens din Alaska a fost una dintre aceste persoane, afirmând în 2018 că „există acum de trei ori mai mulți urși polari în Arctica decât în anii 1970”, o afirmație care a reapărut periodic de atunci. Potrivit IUCN, nu este clar în ce direcție se îndreaptă populațiile de urși polari în general. Datele World Wildlife Fund din 2019 arată că mai multe subpopulații scad decât cresc. Cele mai mari subpopulații par a fi stabile.

Legislația de protecție a urșilor polari

Țările cu populații de urși polari au adoptat legi care impun diverse măsuri de protecție pentru urși. În SUA, urșii polari sunt protejați parțial de Legea privind Protecția Mamiferelor Marine din 1972, care interzice „capturarea” urșilor polari și a altor mamifere marine fără aprobarea federală. De asemenea, sunt protejați de Legea privind speciile pe cale de dispariție din momentul clasificării lor ca specie „amenințată” în 2008.

Legea privind Protecția Mamiferelor MarineLegea privind speciile pe cale de dispariție

Limitări ale datelor

În ciuda revenirii încurajatoare a unor populații, există puține dovezi care să sugereze că urșii polari prosperă în general. Acest lucru se datorează, parțial, faptului că nu există suficiente date pe termen lung despre urșii polari, în special pentru regiunile cele mai nordice.

Cei care se îndoiesc de situația lor actuală au susținut că doar 5.000 de urși polari au mai rămas în anii 1960, dar această afirmație este contestată în mare măsură de experții în conservare.

Cel puțin trei populații de urși polari sunt probabil în declin, potrivit Grupului de specialiști în urși polari (PBSG) al IUCN, dar nouă dintre cele 19 subpopulații au date insuficiente. Există prea puține date pentru a estima măcar mărimea populației pentru cele trei în declin.

Deși statutul lor specific este mai confuz decât perspectiva generală asupra schimbărilor climatice în sine, există dovezi semnificative care sugerează că multe populații de urși polari sunt în pericol.

Cum afectează schimbările climatice populațiile de urși polari?

Pentru a înțelege de ce urșii polari sunt amenințați de schimbările climatice, trebuie să luăm în considerare ce mănâncă urșii polari și cum își procură hrana. Urșii polari sunt prădători de vârf și o specie cheie în habitatele lor arctice, iar mâncarea lor preferată, de departe, sunt focile. Ei vizează în special focile inelate și focile cu barbă datorită conținutului ridicat de grăsime.

prădători de vârf

Urșii polari petrec aproximativ jumătate din timp vânând, de obicei urmărindu-și focile de pe gheața marină și ambuscându-le când ies la suprafață pentru a respira. Adesea călătoresc pe distanțe lungi și așteaptă ore sau zile pentru o singură focă, iar deși doar o fracțiune din vânătorile lor au succes, în general merită efortul pentru o masă atât de grasă.

Urșii polari sunt considerați mamifere marine, dar deși sunt înotători excelenți, nu se pot compara cu o focă în apă. Gheața marină este, prin urmare, esențială pentru strategia lor de vânătoare, iar aceasta este în declin din cauza creșterii temperaturilor arctice, care se încălzește acum de aproximativ două ori mai repede decât planeta în general.

Gheața marină arctică crește și scade în mod natural odată cu anotimpurile, dar minimul său mediu de la sfârșitul verii se micșorează acum cu 13% în fiecare deceniu, potrivit NOAA. Cea mai veche gheață marină arctică – înghețată de cel puțin patru ani, ceea ce o face mai rezistentă decât gheața mai tânără și mai subțire – este acum în declin abrupt. În timp ce reprezenta aproximativ 16% din stratul total de gheață în 1985, acum reprezintă mai puțin de 1%, reprezentând o pierdere de 95% în doar 33 de ani.

În 2020, gheața marină arctică a atins a doua cea mai mică întindere de la începutul înregistrărilor. Acest declin este alarmant din mai multe motive: gheața marină arctică îndeplinește servicii cheie pentru planetă, cum ar fi reflectarea căldurii solare și influențarea curenților oceanici. Este și mai importantă pentru urșii polari, deoarece mai puțină gheață marină înseamnă mai puține șanse pentru ei de a prinde focile.

Efectele schimbărilor climatice variază în funcție de locație, iar declinul gheții marine pare să afecteze unii urși mai mult decât pe alții. Golful Hudson de Vest avea aproximativ 1.200 de urși polari în anii 1980, de exemplu, dar acest număr a scăzut de atunci la 842, iar așa cum observă Polar Bears International (PBI), tendințele în ceea ce privește condiția fizică, supraviețuirea și abundența lor au fost legate de condițiile gheții marine. Urșii din Golful Hudson de Sud au suferit, de asemenea, un declin de 17% din 2012, potrivit PBI, iar condiția fizică a acestora a fost, de asemenea, legată de o perioadă mai lungă fără gheață.

Majoritatea celorlalte subpopulații sunt fie considerate stabile, fie lipsesc date suficiente, dar multe vor avea, probabil, și ele de suferit din cauza pierderii gheții marine din habitatele lor. Unele ar putea fi capabile să se adapteze, dar opțiunile lor vor fi probabil limitate. Chiar dacă pot exploata noi surse de hrană pe uscat, s-ar putea confrunta cu competiție sau conflict cu locuitorii stabiliți, cum ar fi urșii bruni și oamenii.

Urșii polari se adaptează lent din cauza ratei lor scăzute de reproducere și a timpului îndelungat dintre generații. Acest lucru nu este de bun augur, având în vedere viteza schimbărilor climatice moderne, care deja se produc prea repede pentru ca multe specii să țină pasul.

schimbărilor climatice

• Care este durata de viață a unui urs polar?

  Urșii polari pot trăi până la aproximativ 30 de ani, dar factorii de mediu (topirea gheții arctice, de exemplu) pot reduce semnificativ durata lor de viață.

• Ce s-ar întâmpla dacă urșii polari ar dispărea?

  Urșii polari sunt prădători de vârf și o specie cheie în Arctica. Fără ei, animale precum vulpile arctice și pescărușii ar pierde o sursă de hrană. Focile, renii, balenele și păsările pe care le mănâncă urșii polari ar deveni suprapopulate.

• Cum puteți ajuta la împiedicarea dispariției urșilor polari?

  Cea mai bună modalitate de a ajuta populațiile de urși polari astăzi este de a combate schimbările climatice – atât sistematic, cât și în viața dumneavoastră. Conduceți mai puțin, reduceți consumul de energie, reciclați și înlocuiți o parte din consumul de carne cu legume cultivate local. Dacă aveți mijloacele, luați în considerare o donație către o organizație caritabilă precum Polar Bears International.

Urșii polari pot trăi până la aproximativ 30 de ani, dar factorii de mediu (topirea gheții arctice, de exemplu) pot reduce semnificativ durata lor de viață.

Urșii polari sunt prădători de vârf și o specie cheie în Arctica. Fără ei, animale precum vulpile arctice și pescărușii ar pierde o sursă de hrană. Focile, renii, balenele și păsările pe care le mănâncă urșii polari ar deveni suprapopulate.

Cea mai bună modalitate de a ajuta populațiile de urși polari astăzi este de a combate schimbările climatice – atât sistematic, cât și în viața dumneavoastră. Conduceți mai puțin, reduceți consumul de energie, reciclați și înlocuiți o parte din consumul de carne cu legume cultivate local. Dacă aveți mijloacele, luați în considerare o donație către o organizație caritabilă precum Polar Bears International.

Polar Bears International