Au fost numite „viscole negre” și „valuri negre”, dâre imense de praf ridicându-se mii de metri înălțime care au devenit simboluri amenințătoare ale catastrofei Dust Bowl care a lovit Statele Unite în anii 1930. Măturând Marile Câmpii, aceste furtuni sufocante au redus vizibilitatea la mai puțin de un metru și, la ajungerea pe Coasta de Est, au întunecat soarele și au șters din vedere repere proeminente precum Statuia Libertății și clădirea Capitoliului Statelor Unite.
„A fost o săptămână teribilă, cu o zi de obscuritate aproape completă și altele când doar o parte din razele soarelui reușeau să pătrundă prin întuneric cu o lumină ciudată, albăstruie”, a scris un fermier în 1936. „În astfel de zile, fiecare mic val al apei tulburi din rezervorul pentru animale strălucește cu o lumină albastră fosforescentă. Când scot o găleată de apă pentru a o duce la cotețul găinilor, pare aproape acoperită de o peliculă de ulei.”
Per total, Dust Bowl și viscolele negre pe care le-a generat au declanșat secetă și eroziune pe peste 40 de milioane de hectare din inima agricolă a Americii, extinzându-se de la Montana la Texas. În timp ce pășunatul excesiv și practicile agricole intensive au pus bazele dezastrului ecologic, valurile de căldură record din 1934 și 1936 — ultima fiind și în prezent cea mai fierbinte înregistrată — au reprezentat punctul critic.
Potrivit unui studiu publicat recent în jurnalul Nature Climate Change, un val de căldură similar cu cel din Dust Bowl este acum de peste două ori mai probabil să se producă în SUA în fiecare secol din cauza schimbărilor climatice.
„Aceste evenimente record din 1934 și 1936 se întâmplau probabil o dată la o sută de ani, dar cu gazele cu efect de seră din prezent, probabilitatea lor a crescut la aproximativ o dată la 30 sau 40 de ani”, a declarat Tim Cowan, cercetător la Universitatea din Southern Queensland și autorul principal al raportului, pentru Forbes.
Câștigând timp cu apa subterană
Dacă practicile agricole de după Dust Bowl au împiedicat repetarea fenomenului, de ce ar trebui să fim atât de îngrijorați cu privire la următoarele decenii? Potrivit studiului, utilizarea pe scară largă a irigațiilor cu apă subterană de către fermieri a reușit să împiedice apariția viscolelor negre în timpurile moderne.
„Apa subterană este utilizată destul de extins în SUA și știm, din cercetări anterioare, că creșterea irigațiilor și intensificarea agriculturii au dus la temperaturi maxime mai scăzute vara”, a declarat Cowan pentru CBS News.
Cu epuizarea apei subterane deja în curs și vaste regiuni din vestul SUA deja prinse în ceea ce este descris drept prima mega-secetă cauzată de om, este probabil doar o chestiune de timp până când norocul care ne-a ferit de un alt Dust Bowl se va epuiza. „Chiar dacă acum aveți practici agricole mai bune, creșterea temperaturilor reduce aceste beneficii, deci ar exista totuși un impact negativ”, a adăugat Cowan.
Echipa de cercetare concluzionează că doar reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a utilizării apei subterane va ajuta la stoparea viitoarelor episoade în care orizonturile sunt pătate de nori înalți de praf. Avertizând că evenimente precum valul de căldură din 1936 ar putea deveni „noua normalitate”, co-autoarea studiului, Gabi Hegerl, profesor de știința sistemului climatic la Universitatea din Edinburgh, a declarat pentru Forbes că următoarele decenii vor depăși probabil orice s-a întâmplat până acum.
„Cu extremele de căldură de vară așteptate să se intensifice în SUA pe parcursul acestui secol, este probabil ca recordurile din anii 1930 să fie depășite în viitorul apropiat”, a spus ea.
