Ce este elastanul și este sustenabil?

Elastanul, cunoscut în mod obișnuit sub numele de spandex, este o fibră pe bază de petrol cunoscută pentru elasticitatea sa îndelung apreciată și senzația confortabilă. Lycra este un alt nume familiar pentru această țesătură, deși acesta nu este un sinonim, ci un nume de marcă specific pentru materialele de tip spandex.

Dacă elastanul include utilizarea petrolului în producția sa, îl face acest lucru automat nesustenabil? Există materiale mai ecologice care pot fi utilizate pentru a produce echipament sportiv? Aici, explorăm cum este fabricat elastanul, impactul său și cum se compară cu alte țesături de pe piață.

Cum este fabricat elastanul?

Compoziția elastanului și sursa sa, poliuretanul, este complicată de înțeles. Prima parte a blocului de construcție o reprezintă izocianații, care se unesc pentru a crea poliuretanul. Produsul chimic poliuretan poate fi inclus în producția diverselor materiale; versiunea din fibre elastice a poliuretanului se numește spandex sau elastan.

Fibra este filată dintr-o soluție de poliuretan, fie printr-o metodă de filare prin topire, fie prin una uscată. În metoda uscată, aerul fierbinte este suflat prin filamentele filate pentru a evapora solventul din acestea. Acest lucru duce la o recuperare elastică mai bună. Firul de elastan este apoi creat prin filarea acestor fibre. Diverse metode de filare sunt disponibile și utilizate în funcție de utilizarea finală a produsului.

Impactul asupra mediului

De unde provine o țesătură și cum este obținută, precum și impactul său asupra mediului în timpul producției, sunt factori cheie în determinarea sustenabilității sale. Impactul asupra mediului al elastanului este amplificat de cantitatea produsă în fiecare an. Spandex-ul a fost estimat a fi o industrie de 6,9 miliarde de dolari în 2020. Se estimează că această cifră va crește la 12,6 miliarde de dolari până în anul 2027. Datorită „proprietăților sale de întindere și recuperare„, aplicațiile sunt nenumărate și îl fac o marfă valoroasă.

Impact pre-consum

Elastanul este fabricat din combustibili fosili, care sunt resurse neregenerabile ce necesită milioane de ani pentru a se forma. Extracția neîngrădită a unei substanțe limitate nu poate fi niciodată sustenabilă.

Fabricarea elastanului este, de asemenea, un proces intens chimic, care a cauzat probleme de sănătate devastatoare. Poliuretanul, precursorul elastanului, este un cunoscut cancerigen. Datorită naturii țesăturii, vopselele sintetice sunt utilizate în general. Vopselele sintetice sunt notorie pentru a fi unul dintre cei mai poluanți factori în producția textilă. Ele afectează nu numai plantele și animalele acvatice, ci și sursa de apă de care depind oamenii.

Impact post-consum

Majoritatea țesăturilor lasă scame, iar fibrele eliminate de elastan nu sunt biodegradabile. Țesăturile sintetice tind să producă microplastice, și deși efectele pe termen lung asupra sănătății umane sunt necunoscute, cercetările au arătat că microplasticele sunt iritante pentru tractul gastro-intestinal și pot perturba microbiomul.

Elastanul vs. alte țesături

Compară elastanul cu bumbacul, poliesterul și alte țesături comune cu care ar putea fi adesea comparat. Este una mai sustenabilă decât celelalte?

Atunci când alegi între elastan și alte țesături, o regulă generală este să alegi materialele naturale. Textilele fabricate de om vor avea aceleași probleme de mediu ca și elastanul. Chiar și fibrele semi-sintetice, cum ar fi raionul și bambusul, pot avea efecte similare. Cea mai mare diferență este că fibrele materialelor derivate din celuloză sunt adesea biodegradabile. Aceasta este însă împiedicată de procesarea și vopsirea țesăturii. Dar, deoarece textilele naturale sunt resurse regenerabile, ele sunt automat mai bune pentru mediu.

Poate fi elastanul sustenabil?

Datorită bazei sale petroliere, elastanul nu este o țesătură prietenoasă cu mediul. Vestea bună este că se depun eforturi pentru a-i reduce impactul asupra mediului.

Resurse și practici sustenabile

Un studiu de cercetare din 2016 a identificat o resursă mai sustenabilă pentru elastan. Au reușit să creeze izocianați, blocul de construcție cheie pentru poliuretani, dintr-un ulei pe bază de plante. Izocianații sunt foarte reactivi și toxici, așa că găsirea unor modalități mai sigure, mai sănătoase și mai prietenoase cu mediul de a produce poliuretani ar fi un câștig imens.

Acesta a fost unul dintre numeroasele studii care au căutat noi metode de a crea poliuretani din materiale vegetale și chiar utilizând gaze cu efect de seră. Din păcate, majoritatea fibrelor produse nu s-au dovedit a fi la fel de rezistente ca cele obținute prin metoda originală. Această lucrare particulară a demonstrat cum se poate produce o rezistență la tracțiune similară cu metodele tipice de producție a poliuretanului, precum și alte proprietăți comparabile, cum ar fi degradarea termică.

Pe lângă modul în care este utilizat poliuretanul, companiile iau notă și de alți factori pe care îi pot controla pentru a fi mai sustenabile în general. Producția de elastan este intensivă energetic, astfel încât fabricile iau măsuri pentru a reduce consumul de energie. Reducerea consumului de apă și a emisiilor de carbon se numără printre cele mai înalte priorități.

Vopsirea naturală a țesăturilor sintetice

Este dificil să vopsești țesăturile sintetice cu vopsele naturale, și majoritatea furnizorilor de vopsele naturale îți vor spune exact acest lucru. O problemă a utilizării vopselelor naturale este necesitatea utilizării căldurii care degradează țesătura. Cheia pare să fie în pre-tratarea textilelor.

Un studiu a modificat chimic suprafața unui material utilizând un proces de oxidare fotosensibilizată. Acesta implică utilizarea unui tratament cu ozon ultraviolet, care evită degradarea termică. Deși acest studiu a utilizat doar vopsele din curcumin (galben) și șofran (roșu), vopselele au arătat rezultate promițătoare la testele de spălare și rezistență la lumină.

O investigație mai recentă a confirmat utilizarea tratamentelor UV/ozon și a analizat tratamentele cu plasmă. Tratamentul cu pulverizare cu plasmă este o metodă uscată ce implică utilizarea unui mordant pe bază de sulfat de cupru. Mordantii sunt foarte importanți în procesul de vopsire naturală a sinteticelor, deoarece îmbunătățesc considerabil longevitatea culorii.

Țesături Spandex Reciclate

Standardul Global Recycled certifică spandex-ul reciclat. O companie numită Spanflex preia toate deșeurile rezultate din crearea spandex-ului pentru a face spandex nou. Spandex-ul este, de asemenea, adesea amestecat cu țesătură făcută din sticle de apă reciclate pentru a produce noi costume de baie și echipament sportiv.

Spandex și alte țesături sustenabile

LYCRA declară că țesătura sa nu este niciodată utilizată individual, ci întotdeauna amestecată cu alte materiale pentru a le conferi elasticitate suplimentară, menținându-le în același timp aspectul obișnuit. Amestecarea spandex-ului cu ceea ce s-ar putea considera o țesătură mai sustenabilă este de fapt comună. Standardul Global Organic Textile permite ca un articol de îmbrăcăminte să conțină 5% spandex și să fie în continuare etichetat ca organic.

Deși producătorii implementează noi directive care le cresc sustenabilitatea, nu este clar dacă și când vor fi implementate măsuri pentru a produce o țesătură de elastan mai sustenabilă.