Ce este despădurirea? Definiție și efectul său asupra planetei

Despădurirea are loc atunci când pădurile sunt convertite – de obicei prin exploatări forestiere, dezastre naturale, incendii de vegetație și minerit – la alte utilizări decât cele forestiere, adesea agricultură, exploatare forestieră, construcție de drumuri și dezvoltare urbană.

Se estimează că 34% din pădurile tropicale ale planetei au fost complet distruse prin despădurire, lăsând doar 36% din pădurile tropicale intacte și 30% parțial degradate.

Definiția despăduririi

Simplu spus, despădurirea se referă la defrișarea intenționată a terenurilor împădurite cu scopul de a converti aceste terenuri în utilizări non-forestiere, cum ar fi ferme sau dezvoltări imobiliare.

Din punct de vedere tehnic, o „pădure” acoperă peste 0,5 hectare de teren și are copaci mai înalți de 5 metri, cu o acoperire a coroanelor de peste 10%. O pădure poate include, de asemenea, zone cu copaci mai tineri despre care se estimează că vor atinge o acoperire a coroanelor de cel puțin 10% și o înălțime de 5 metri.

Despădurirea este diferită de degradarea pădurii, care apare atunci când o pădure continuă să existe, dar și-a pierdut capacitatea de a oferi servicii ecosistemice de calitate, cum ar fi stocarea carbonului sau bunuri și servicii oamenilor sau naturii. Degradarea pădurii poate fi cauzată de supra-pășunat, cererea de produse din lemn, incendii, dăunători sau boli și daune provocate de furtuni.

Agricultura comercială pe scară largă continuă să fie principalul factor determinant al despăduririi, în principal pentru creșterea vitelor și cultivarea soia, cauciucului sau a uleiului de palmier. O altă cauză a despăduririi sunt incendiile, care pot apărea fie din cauze naturale, cum ar fi fulgerele și seceta, fie pot fi provocate de om. Adesea, focul este folosit intenționat pentru a converti pădurile în zone pentru agricultură.

Oamenii de știință au putut folosi tehnologia de monitorizare a pădurilor bazată pe sateliți pentru a localiza unde și de ce are loc despădurirea. Un studiu din 2018 a constatat că 27% din totalul pierderilor de pădure este cauzat de schimbarea permanentă a utilizării terenului pentru producția de mărfuri (în esență, teren pentru cultivarea pe termen lung a culturilor comerciale). Mai mult, cercetătorii au descoperit că factorii determinanți ai despăduririi au rămas constanți pe parcursul perioadei de studiu de 15 ani, sugerând că acordurile corporative pentru a reduce despădurirea ar putea să nu funcționeze în anumite locuri.

Pădurile oferă habitate pentru 80% dintre speciile de amfibieni din lume, 75% dintre speciile de păsări și 68% dintre speciile de mamifere, în timp ce 68% din toate plantele vasculare se găsesc numai în pădurile tropicale.

Potrivit raportului FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură) din 2020 privind Starea Pădurilor Lumii, am pierdut aproximativ 420 de milioane de hectare de păduri prin conversia la alte utilizări ale terenurilor din 1990. Deși se crede că acest număr este în scădere, peste 100 de milioane de hectare sunt, de asemenea, afectate negativ de incendii, dăunători, boli, specii invazive, secetă și evenimente meteorologice nefavorabile.

De ce este despădurirea o problemă?

Deoarece pădurile acționează ca absorbante de carbon, absorbind practic dioxidul de carbon (CO2) și alte gaze cu efect de seră din atmosferă care altfel ar contribui la schimbările climatice, ele dețin o mare parte din rezervele totale de carbon ale Pământului.

Aproximativ 2,6 miliarde de tone de CO2 sunt absorbite de ecosistemele forestiere în fiecare an, și, deși pădurile acoperă 31% din suprafața terestră globală, peste jumătate din pădurile lumii se găsesc în doar cinci țări: Brazilia, Canada, China, Rusia și Statele Unite.

În 2020, Europa, America de Nord și Centrală și America de Sud au găzduit două treimi din stocul total global de carbon forestier – 662 gigatone de carbon.

Acest lucru înseamnă că atunci când copacii sunt tăiați sau arși, ei emit carbon în loc să îl absoarbă, contribuind la aceleași temperaturi în creștere și tipare meteorologice neregulate pe care sunt proiectați să le reducă. Cercul vicios continuă atunci când speciile care se bazează în mare măsură pe ecosistemele forestiere ca sursă de habitat și hrană sunt dislocate din cauza schimbărilor climatice, pe lângă despădurire.

Rata alarmantă la care pădurile sunt distruse contribuie în mare măsură la pierderea continuă a biodiversității planetei noastre. Oamenii de știință estimează că o medie de 25% din speciile de animale și plante sunt în prezent amenințate, sugerând că aproximativ 1 milion de specii se confruntă deja cu dispariția (multe în câteva decenii). Potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, cel puțin 80% din biodiversitatea terestră a lumii trăiește în păduri, de la cele mai mici insecte și cei mai mari elefanți până la florile boreale și arborii sequoia falnici.

Nu doar fauna sălbatică suferă atunci când are loc despădurirea. Pădurile joacă un rol semnificativ în economia globală, susținând direct aproximativ 13,2 milioane de oameni din întreaga lume cu locuri de muncă în sectorul forestier (și încă 41 de milioane în locuri de muncă indirect legate de sector). Potrivit Fondului Mondial pentru Natură, aproximativ 750 de milioane de oameni – sau o cincime din populația totală rurală a lumii – trăiesc în păduri, incluzând 60 de milioane de indigeni.

Ecosistemele forestiere conțin, de asemenea, majoritatea celor 28.000 de specii de plante înregistrate ca având utilizare medicinală începând cu 2020 și ajută la menținerea unui echilibru adecvat între ciclurile apei, scad eroziunea solului și purifică aerul.

Despădurirea în lume

Planul Strategic al ONU pentru Păduri 2017-2030 oferă un cadru global pentru gestionarea durabilă a tuturor tipurilor de păduri într-un efort de a opri despădurirea la scară globală. Începând cu 2020, șapte țări au raportat reduceri ale despăduririi către Convenția-cadru a Națiunilor Unite (ONU) privind schimbările climatice, iar rata despăduririi s-a redus de la 16 milioane de hectare pe an în anii 1990 la 10,2 milioane de hectare pe an între 2015 și 2020.

Cu toate acestea, doar pentru că despădurirea a scăzut în general din anii 1990, nu înseamnă că amenințarea se diminuează. Conform datelor Global Forest Watch, o platformă online care monitorizează starea pădurilor din lume, media despăduririi pe an a crescut de la începutul programului în 2001. Pierderile au fost cele mai severe în pădurile tropicale umede, cum ar fi Amazonul și Congo (care reprezintă o sursă semnificativă de stocare a carbonului și biodiversitate), ridicându-se la 4,2 milioane de hectare de pădure – o suprafață aproximativ de mărimea Țărilor de Jos. Pierderea pădurilor primare în Brazilia a crescut cu 25% între 2019 și 2020, în timp ce pierderea totală de copaci în tropice a crescut cu 12%.

Creșterea despăduririi nu este un incident izolat. Locuri care au fost inițial formate aproape în întregime din păduri au înregistrat creșteri accentuate ale despăduririi de zeci de ani. Nigeria, de exemplu, a pierdut 14% din pădurile sale între 2002 și 2020, în timp ce locuri precum Filipine au înregistrat o rată de despădurire de 12% în aceeași perioadă.

Poate fi inversată despădurirea?

Există câteva modalități de a combate despădurirea, multe dintre ele fiind utilizate în prezent de unii dintre cei mai mari cercetători și conservatori din lume.

Colaborarea cu guvernele locale și producătorii

Colaborarea cu guvernele locale pentru a crea legi sustenabile privind conservarea pădurilor și colaborarea cu fermierii și alți producători agricoli pot ajuta la găsirea unui teren comun care să aducă beneficii tuturor părților.

Programul REDD+ (Reducerea Emisiilor Provenite din Despăduriri și Degradare) al Fondului Mondial pentru Natură oferă inițiative financiare țărilor în curs de dezvoltare care au creat și implementat strategii pentru a-și gestiona pădurile în mod responsabil. Programul a alocat 10 miliarde de dolari în ultimul deceniu, cu bani proveniți de la guvernele din țările dezvoltate și din sectorul privat, datorită negocierilor globale privind clima.

Metodologia de Evaluare a Oportunităților de Restaurare (ROAM) a IUCN (Restoration Opportunities Assessment Methodology) este un cadru global aplicat în prezent de peste 30 de țări pentru a evalua extinderea peisajelor defrișate și degradate din zonele lor locale. ROAM ajută guvernele în tehnici de restaurare a peisajelor forestiere pentru a inversa efectele despăduririi și a contribui la îndeplinirea obiectivelor naționale și internaționale privind despădurirea, recâștigând în același timp beneficiile ecologice, sociale, de mediu și economice ale pădurilor.

Managementul durabil al terenurilor

Includerea pădurilor în deciziile privind infrastructura și influențarea politicilor pot contribui, de asemenea, la oprirea despăduririlor dăunătoare, la fel ca și crearea de ghiduri pentru limitarea numărului de copaci tăiați.

Inițiative precum Forest Stewardship Council indică produsele din lemn și hârtie care provin din păduri gestionate în mod durabil, menite să conserve biodiversitatea biologică și să aducă beneficii vieții oamenilor locali.

Zone de conservare a pădurilor

Asigurarea finanțării și sprijinului continuu pentru zonele de conservare a pădurilor și gestionarea lor prin metode precum ecoturism durabil poate ajuta, de asemenea, în lupta împotriva despăduririi în unele zone.

Costa Rica este un bun exemplu în acest sens; Potrivit Conservation International, Costa Rica a reușit să își dubleze suprafața forestieră în 30 de ani, dublându-și în același timp populația și triplându-și Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Țara și-a restaurat pădurile prin înființarea de zone protejate, implementarea de programe de servicii ecosistemice, prioritizarea ecoturismului și evidențierea surselor de energie regenerabilă.