Biodieselul este un combustibil diesel făcut din biomasa, mai degrabă decât din petrol (petrodiesel). Este folosit în principal pentru transport, dar poate fi utilizat și pentru încălzirea locuințelor, producerea de electricitate și alte utilizări.
Sursele comune de biodiesel sunt materiale organice bogate în lipide (grăsimi), cum ar fi uleiul de gătit, grăsimea animală și algele.
Biodieselul este adesea promovat ca o modalitate mai sustenabilă de a satisface cererea globală în creștere pentru combustibili de transport, limitând în același timp impactul asupra mediului al combustibililor fosili.
De exemplu, în 2018, ca parte a eforturilor de a respecta angajamentele luate prin Acordul Climatic de la Paris, Uniunea Europeană a identificat biodieselul regenerabil ca un combustibil potrivit pentru motoarele diesel, reducând emisiile.
Dar statutul biodieselului ca si combustibil sustenabil este subiect de dezbatere.
Problema cu petrodieselul
Încă din 1997, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), petrodieselul a fost văzut ca un combustibil de transport mai prietenos cu mediul decât benzina.
Dieselul pe bază de petrol are o densitate energetică mai mare decât benzina, iar modul în care este ars într-un motor diesel (prin compresie, mai degrabă decât printr-o ardere) îl face mai eficient din punct de vedere energetic, ceea ce înseamnă că produce mai puține emisii de GES pe kilometru decât benzina.
Aprinderea prin compresie oferă și un cuplu mai mare vehiculelor diesel, de aceea atâtea vehicule grele și de transport pe distanțe lungi (vapoare, trenuri, camioane) și generatoare de electricitate îl folosesc, printre altele.
Deși dieselul este mai scump la pompă, este cu aproximativ 30% mai ieftin de utilizat și reduce uzura motorului.
Totuși, arderea dieselului are consecințe grave asupra sănătății și mediului. „Mai puțin rău decât benzina” nu este un punct de vânzare grozav, mai ales când sectorul transporturilor generează 27% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Statele Unite și 14% la nivel global.
Emisiile de GES nu sunt singura problemă cu dieselul. Deși există motoare diesel „mai curate”, dieselul produce încă niveluri de materii particulare și oxizi de azot care sunt cunoscute pentru creșterea ratelor de mortalitate din cauza bolilor respiratorii, care afectează în mod disproporționat comunitățile cu venituri mici și comunitățile de culoare.
Transportul reprezintă, de asemenea, 90% din emisiile de funingine (sufluri) din Statele Unite, iar gazele de eșapament diesel sunt responsabile pentru majoritatea acestora.
Cum se produce biodieselul?
Biodieselul se face prin separarea glicerinei (găsită în săpunuri, pastă de dinți și alte produse casnice) de sursa sa de biomasa, lăsând în urmă esteri metilici, numele chimic al biodieselului.
Biodieselul pur poate fi folosit în formă pură doar dacă motoarele diesel sunt modificate, astfel că biodieselul este de obicei amestecat cu petrodiesel pentru utilizarea în transport.
Amestecurile comune de biodiesel și petrodiesel conțin de la 2% la 20% biodiesel, cu amestecuri marcate prin procentele lor de biodiesel, cum ar fi B2 sau B20. Majoritatea vehiculelor diesel din Statele Unite pot folosi amestecuri de până la B20, de obicei B20. Biodieselul poate fi, de asemenea, amestecat cu ulei de încălzire pentru încălzirea locuințelor.
Producția de biodiesel este adesea împărțită în trei generații, în funcție de sursa sa:
- Prima generație folosește culturi alimentare industriale;
- A doua generație produce biodiesel din reziduuri de biomasa (cum ar fi paiele), culturi necomestibile și deșeuri, cum ar fi grăsimea de restaurant;
Există mai multe tehnologii care pot crește eficiența energetică a producției și consumului de biodiesel, dar acestea încă nu ajung la eficiența petrodieselului și fac produsul mai scump.
Perspectivele biodieselului
Vehiculele electrice reprezintă o alternativă superioară motoarelor diesel (și pe benzină) în ceea ce privește emisiile lor pe parcursul întregului ciclu de viață. Totuși, tranziția către vehicule fără emisii nu se va întâmpla peste noapte, deoarece mașinile și camioanele ușoare rămân pe drum timp de aproximativ 12,1 ani.
Adăugarea de biodiesel la petrodiesel poate oferi o opțiune pe termen scurt, cu emisii mai scăzute, pentru vehiculele încă în circulație, dar „emisii mai scăzute” nu înseamnă „emisii zero”, iar perioada de timp pentru extinderea utilizării combustibililor pe termen scurt este din ce în ce mai scurtă.
Biodieselul este, în prezent, mai scump de produs decât petrodieselul și necesită finanțare privată și publică pentru a deveni un combustibil alternativ viabil pentru transport.
Având în vedere nevoia urgentă de a reduce emisiile, Uniunea Europeană și mai multe state din Statele Unite au interzis vânzarea de mașini noi pe benzină și diesel, iar grupuri de mediu precum Greenpeace au cerut ca aceste interdicții să înceapă mai devreme.
Având în vedere piața tot mai limitată pentru biodiesel în transport, investițiile în dezvoltarea tehnologiei sunt susceptibile de a scădea.
-
Biodieselul funcționează bine în climatele reci?
Deși subiectul este controversat, unele rapoarte indică faptul că biodieselul nu funcționează la fel de bine în climatele reci. În funcție de materia primă utilizată, biodieselul poate produce cristale de ceară la temperaturi scăzute, reducându-i astfel fluxul.
Amestecurile mai scăzute de biodiesel sunt uneori recomandate în lunile de iarnă, ceea ce scade beneficiile ecologice ale combustibilului.
-
Pot să îmi fac propriul biodiesel?
Este posibil să economisiți bani producând propriul biodiesel din uleiuri vegetale uzate, grăsimi animale și grăsimi de restaurant. Procesul nu este lipsit de riscuri, deoarece se utilizează substanțe chimice care, prin definiție, sunt inflamabile și corozive.
Verificați cu departamentul local de mediu sau siguranță pentru a vă asigura că aveți permisiunea de a produce propriul combustibil.
