„In the Heart of the Sea”, noua dramă de supraviețuire regizată de Ron Howard, spune povestea adevărată și tulburătoare a unuia dintre cele mai mari atacuri de balene din istoria omenirii. Evenimentul, care a avut loc în 1820 și a implicat o balenă cașalotă lungă de aproximativ 26 de metri, a fost inspirația pentru clasicul lui Herman Melville, „Moby Dick”.
Deși totul pare istorie antică, este incredibil să știm că există probabil balene vii astăzi care înotau deja în oceane când s-a născut legenda lui Moby Dick. Oamenii de știință care studiază populațiile de balene de Groenlanda de pe coasta Alaskăi au descoperit mai mulți indivizi aproape de pragul celui de-al doilea secol și cel puțin unul care ar putea avea aproximativ 250 de ani. Se crede acum că specia este cel mai longeviv mamifer din lume.
Dovezi ale longevității speciei au apărut pentru prima dată la începutul anilor 1980, după ce vânătorii nativi Inupiat din Alaska au început să găsească vârfuri de harpon făcute din fildeș și piatră în grăsimea balenelor de Groenlanda proaspăt ucise. Utilizarea acelor materiale la vânătoare ar data balenele din cel puțin anul 1880. Cu toate acestea, abia în anul 2000, o metodă de datare mai precisă, una care implică aminoacizii din cristalinul ochilor balenelor, a descoperit indivizi cu vârste cuprinse între 172 și 211 ani.
„Aceasta practic dublează ceea ce credea toată lumea că este longevitatea unei balene mari”, a declarat pentru San Jose Mercury Times în 2000 Steven Webster, biolog marin senior și co-fondator al Acvariului Monterey Bay. „Este destul de uluitor că balenele care înoată acum ar fi putut înota în timpul Bătăliei de la Gettysburg, când Lincoln era președinte.”
Longevitatea balenei de Groenlanda este atât de intrigantă încât oamenii de știință i-au secvențiat genomul la începutul acestui an, într-un efort de a dezvălui ce permite acestor creaturi să trăiască două secole sau mai mult. „Am descoperit modificări în genele balenei de Groenlanda legate de ciclul celular, repararea ADN-ului, cancer și îmbătrânire, care sugerează alterări ce ar putea fi relevante biologic”, a declarat pentru Discovery News autorul principal João Pedro de Magalhães de la Universitatea din Liverpool. Aceste descoperiri, a spus el, indică faptul că balena de Groenlanda ar putea avea un ciclu celular unic care previne deteriorarea ADN-ului legată de vârstă și conferă rezistență la anumite boli.
Autorul de Magalhães a declarat pentru International Business Times că astfel de descoperiri genetice ar putea într-o zi ajuta la extinderea duratei de viață a oamenilor.
„Nu există niciun motiv să credem că nu putem trăi până la 200 de ani”, a spus el. „Nu va fi ușor, dar este cu siguranță posibil.”
