Un efort intens de lobby în Europa pentru a amâna o retrogradare a ratingului de către UNESCO pentru Marea Barieră de Corali a câștigat guvernului australian un răgaz – pentru moment.
În iunie, UNESCO a publicat o decizie provizorie recomandând ca Marea Barieră de Corali, o minune naturală ce se întinde pe peste 2.285 de kilometri de-a lungul coastei de nord-est a Australiei, să fie adăugată pe lista sa de „Patrimoniu Mondial în Pericol”. Din 1972, această desemnare a existat pentru a încuraja acțiuni corective pentru siturile de patrimoniu aflate sub amenințare iminentă.
UNESCO și-a bazat decizia pe un raport din 2019 care a constatat că perspectiva pe termen lung a recifului a fost retrogradată de la slabă la foarte slabă, precum și pe eșecul guvernului australian de a atinge țintele critice de calitate a apei și gestionare a terenurilor din Planul Reef 2050. Trei evenimente majore de albire a coralilor în 2016, 2017 și 2020, toate cauzate de creșterea temperaturii oceanului, au contribuit, de asemenea, la desemnarea „în pericol”.
„Se recomandă ca măsurile corective să se concentreze pe asigurarea faptului că angajamentele politice, țintele și implementarea Planului Reef 2050 abordează adecvat amenințarea schimbărilor climatice și a calității apei și să ia în considerare faptul că Statul Parte singur nu poate aborda amenințările schimbărilor climatice”, a scris agenția.
Australia trece la defensivă
Oamenii de știință din întreaga lume au oferit rapid sprijin pentru desemnarea propusă, menționând că, deși Australia a alocat resurse financiare semnificative pentru a proteja reciful, nu a făcut suficient pentru a-și limita propriul rol în reducerea emisiilor de carbon. În prezent, țara este al doilea cel mai mare exportator de cărbune din lume (cu aproape 363 de tone trimise peste hotare în 2019) și continuă să investească sute de milioane în combustibili fosili.
Într-o scrisoare de susținere a deciziei, un consorțiu de oameni de știință, conservatori și celebrități activiste precum Jason Mamoa și Joanna Lumley a lăudat UNESCO și a cerut o acțiune sporită pentru a sprijini Marea Barieră de Corali.
„Mai este timp să salvăm Marea Barieră de Corali, dar Australia și lumea trebuie să acționeze acum”, se arată în declarație. „Lăudăm UNESCO pentru leadershipul său. Îndemnăm Comitetul Patrimoniului Mondial să susțină recomandarea UNESCO.”
Guvernul australian, însă, a fost mai puțin dispus să accepte acest nou nivel de alarmă cu privire la sănătatea recifului. Într-o declarație din 22 iunie, Sussan Ley, ministrul australian al mediului, a calificat decizia provizorie drept „uimitoare” și a spus că se bazează pe „o revizuire de birou cu o apreciere insuficientă de la fața locului a strategiilor remarcabile bazate pe știință, finanțate în comun de guvernele Commonwealth și Queensland.”
Ley a procedat apoi la un efort de lobby de 8 zile, întâlnindu-se cu reprezentanți din 18 țări din Europa în încercarea de a bloca decizia. Pentru a-și susține și mai mult cauza, oficialii australieni au organizat, de asemenea, o excursie de snorkeling de documentare la Marea Barieră de Corali pentru ambasadori din 14 țări.
În cele din urmă, eforturile lui Ley au dat roade, iar Comitetul Patrimoniului Mondial a fost de acord să amâne recomandarea UNESCO privind statutul Marii Bariere de Corali până anul viitor, în așteptarea unui nou raport din partea Australiei privind eforturile sale de a corecta declinul recifului, care trebuie prezentat în februarie.
Indignare din partea conservatorilor
Decizia UNESCO de a renunța la desemnarea „în pericol” a fost întâmpinată cu o condamnare rapidă din partea oamenilor de știință și a grupurilor de conservare.
„Conform tratatului UNESCO, guvernul australian a promis lumii că va face tot posibilul pentru a proteja Reciful – în schimb, a făcut tot posibilul pentru a ascunde adevărul”, a declarat David Ritter, CEO Greenpeace Australia Pacific. „Aceasta este o victorie pentru unul dintre cele mai cinice eforturi de lobby din istoria recentă. Aceasta nu este o realizare – este o zi de rușine pentru guvernul australian.”
Cu toate acestea, alții au apelat la Twitter pentru a-și exprima frustrările:
Cu toate acestea, cele opt luni obținute de Australia reprezintă hotărât mai puțin decât prelungirea până în 2023 pe care a cerut-o inițial. Pentru asta, îi putem mulțumi Norvegiei, care a propus includerea deciziei „în pericol” înapoi pe agenda comitetului la ședința anuală din iunie anul viitor.
Richard Leck, Șeful Departamentului Oceane pentru World Wide Fund for Nature-Australia, a declarat că situația limită în care s-a aflat țara cu o desemnare „în pericol” pentru recif înseamnă că aceasta se află practic în perioada de probă. Niciun comportament obișnuit în ceea ce privește schimbările climatice nu o va salva de inevitabil.
„Avem un moment unic în timp pentru a ne valorifica soarele nesfârșit, suprafețele vaste de teren, vânturile puternice și expertiza de clasă mondială pentru a conduce lumea în protejarea Recifului de încălzirea globală”, a scris el într-o declarație.
Un astfel de plan, a adăugat el, ar transforma Australia într-o „superputere în exporturile regenerabile” și ar crea un argument puternic ca gardian responsabil al Marii Bariere de Corali.
„Acest lucru va permite Australiei să spună cu mândrie că facem tot ce putem pentru a proteja Reciful și va fi un pas vital înainte pentru a evita o listare «în pericol» a Patrimoniului Mondial în 2022”, a adăugat el.
