Noiembrie a fost o lună activă pentru dialogul climatic datorită Conferinței Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice din 2021 (COP26). La conferința din acest an, care a avut loc între 31 octombrie și 12 noiembrie la Glasgow, Scoția, aproape 200 de națiuni s-au angajat să reducă emisiile de carbon, să „reduca treptat” utilizarea centralelor pe cărbuni și să crească asistența financiară pentru țările în curs de dezvoltare pentru a le ajuta să adopte energie curată și să își consolideze reziliența împotriva dezastrelor climatice. Peste 100 de națiuni au convenit, de asemenea, să limiteze emisiile de metan și să oprească și să inverseze despăduririle.
În Statele Unite, însă, consecințele conferinței au venit cu vești proaste: la mai puțin de o săptămână după COP26 – unde președintele Joe Biden a promis că America va „conduce prin exemplu” în lupta împotriva schimbărilor climatice – guvernul federal a găzduit o licitație prin care să vândă companiilor de petrol și gaze peste 32,4 milioane hectare (80 de milioane de acri) din Golful Mexic pentru extracția de combustibili fosili. Vânzarea este cea mai mare vânzare de concesiuni de foraj pentru petrol și gaze din Golful Mexic.
Potrivit Reuters, companiile de petrol și gaze au ajuns să achiziționeze 688.000 de hectare (1,7 milioane de acri) – aproximativ 2% din ceea ce a fost scos la licitație – pentru o sumă totală de peste 190 de milioane de dolari. Cei mai mari cumpărători au fost Chevron, care, cu 47,1 milioane de dolari, a fost cel mai mare cheltuitor al licitației, urmat de Anadarko, BP și Royal Dutch Shell. Exxon, care a achiziționat aproape o treime din inventarul vândut, s-a clasat pe locul cinci la cheltuieli, dar pe primul loc la suprafața achiziționată.
The Guardian a numit licitația o „contradicție stridentă” din partea administrației Biden, care a promis să se opună forajului offshore și forajului pe terenuri federale, dar a acordat permise de foraj la o rată de 300 pe lună de la inaugurarea lui Biden.
Grupurile de mediu s-au grăbit să-și exprime consternarea și îngrijorarea.
„Administrația Biden aprinde fitilul unei bombe masive de carbon în Golful Mexic. Este greu de imaginat o acțiune mai periculoasă și ipocrită după summitul climatic”, a declarat Kristen Monsell, director legal pentru oceane la Centrul pentru Diversitate Biologică, într-un comunicat comun emis cu grupul de mediu Earthjustice. „Acest lucru va duce inevitabil la mai multe deversări catastrofale de petrol, la mai multă poluare climatică toxică și la mai multă suferință pentru comunitățile și viața sălbatică de-a lungul coastei Golfului. Biden are autoritatea să oprească asta, dar în schimb își aruncă soarta alături de industria combustibililor fosili și agravează urgența climatică.”
Brettny Hardy, avocat la Earthjustice, a reiterat: „Dihotomia dintre organizarea unei licitații de concesiuni și angajamentul de a reduce emisiile de carbon ale SUA este flagrantă… Prin vânzarea acestor concesiuni, administrația Biden nu rezolvă prețurile petrolului de astăzi, ci, în schimb, crește emisiile de încălzire a climei ale Statelor Unite de mâine.”
Conform promisiunilor sale, președintele, la preluarea mandatului, a emis un ordin executiv care a oprit temporar emiterea de permise de foraj de petrol și gaze pe terenurile și teritoriile oceanice deținute public. Companiile de petrol și gaze au dat ulterior în judecată, moment în care un judecător federal din Louisiana a ordonat administrației Biden să ridice moratoriul. Datorită deciziei instanței, administrația susține că nu a avut de ales decât să organizeze licitația.
„Este un caz juridic și un proces juridic, dar este important pentru susținătorii și ceilalți oameni de acolo care urmăresc acest lucru să înțeleagă că nu este în concordanță cu viziunea noastră, cu politicile președintelui sau cu ordinul executiv pe care l-a semnat”, a declarat luni secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki.
Deși a cerut administrației să ridice moratoriul privind permisele, experții juridici spun că decizia instanței nu a impus licitația din această lună, care a fost executată de Biroul de Management al Energiei Oceanice din cadrul Departamentului de Interne al SUA.
„Opinia din Louisiana nu forțează administrația să meargă mai departe cu nicio anumită vânzare de concesiuni – Departamentul de Interne are în continuare discreție în această privință”, a declarat Max Sarinsky, avocat principal la Facultatea de Drept a Universității din New York, pentru The Guardian. „Dacă ar amâna, sunt aproape sigur că ar fi dați în judecată de interesele petroliere și de gaze, dar asta este altă problemă.”
Earthjustice susține că licitația nu a fost doar dezamăgitoare, ci și ilegală. În august, a intentat un proces împotriva guvernului contestând decizia de a organiza vânzarea. Decizia, susține organizația, a fost luată pe baza unei analize de mediu din 2017 care este „fundamental viciată” și ignoră riscurile acum evidente de la scurgerile din conducte.
„Administrația încalcă legea continuând cu vânzarea pe baza unor date incorecte care nu reflectă în mod adecvat impactul pe care acordarea de mai mult teren industriei pentru producția de petrol l-ar avea asupra Golfului Mexic, ecosistemelor înconjurătoare și planetei noastre”, a declarat Hardy.
În total, cele 32,4 milioane hectare (80 de milioane de acri) oferite de federali ar putea duce la producția a până la 1,12 miliarde de barili de petrol și 125,2 trilioane de metri cubi (4,42 trilioane de picioare cubice) de gaze, potrivit Departamentului de Interne. Arderea unei astfel de cantități de combustibili fosili ar crea peste 516 milioane de tone metrice de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit Earthjustice, care spune că acest lucru este echivalent cu emisiile a 112 milioane de mașini, a 130 de centrale pe cărbuni care funcționează timp de un an, sau carbonul sechestrat de 256 de milioane hectare (632 de milioane de acri) de pădure.
