Biomele terestre sunt principalele habitate de pe uscat ale lumii. Aceste biome susțin viața pe planetă, influențează tiparele meteorologice și ajută la reglarea temperaturii. Unele biome sunt caracterizate de temperaturi extrem de scăzute și peisaje înghețate, fără copaci. Altele sunt caracterizate de vegetație densă, temperaturi calde sezonier și precipitații abundente.
Animalele și plantele dintr-un biom au adaptări potrivite mediului lor. Schimbările distructive care apar într-un ecosistem perturbă lanțuri trofice și ar putea duce la periclitarea sau dispariția organismelor. Prin urmare, conservarea biomurilor este vitală pentru păstrarea speciilor de plante și animale. Știați că, de fapt, ninge în unele deșerturi? Descoperă 10 fapte interesante despre biomele terestre.
Majoritatea speciilor de plante și animale se găsesc în biomul pădurilor tropicale
Pădurile tropicale adăpostesc majoritatea speciilor de plante și animale din lume. Biomele pădurilor tropicale, care includ pădurile tropicale temperate și cele tropicale, pot fi găsite pe fiecare continent, cu excepția Antarcticii.
O pădure tropicală poate susține o viață vegetală și animală atât de diversă datorită temperaturilor sale calde sezonier și precipitațiilor abundente. Clima este bine adaptată dezvoltării plantelor, care susțin viața altor organisme din pădurea tropicală. Viața vegetală abundentă oferă hrană și adăpost pentru diferitele specii de animale din pădurea tropicală.
Plantele din pădurile tropicale ajută în lupta împotriva cancerului
Pădurile tropicale furnizează 70% dintre plantele identificate de Institutul Național de Cancer din SUA ca având proprietăți eficiente împotriva celulelor canceroase. Mai multe medicamente și tratamente au fost derivate din plante tropicale pentru a fi utilizate în tratamentul cancerului. Extracte din ochiul șoricelului roz (Catharanthus roseus sau Vinca rosea) din Madagascar au fost folosite pentru a trata cu succes leucemia limfoblastică acută (cancer de sânge pediatric), limfoamele non-Hodgkin și alte tipuri de cancer.
Nu toate deșerturile sunt fierbinți
Una dintre cele mai mari concepții greșite despre deșerturi este că toate sunt fierbinți. Raportul dintre umiditatea câștigată și umiditatea pierdută, nu temperatura, determină dacă o zonă este sau nu un deșert. Unele deșerturi reci experimentează chiar și ninsori ocazionale. Deșerturi reci pot fi găsite în locuri precum Groenlanda, China și Mongolia. Antarctica este un deșert rece care se întâmplă să fie și cel mai mare deșert din lume.
O treime din carbonul stocat pe Pământ se găsește în solul tundrei arctice
tundră arctică este caracterizată de temperaturi extrem de scăzute și teren care rămâne înghețat pe tot parcursul anului. Acest sol înghețat sau permafrost joacă un rol important în ciclul nutrienților precum carbonul. Pe măsură ce temperaturile cresc la nivel global, acest teren înghețat se topește și eliberează carbonul stocat din sol în atmosferă. Eliberarea carbonului ar putea impacta schimbările climatice globale prin creșterea temperaturilor.
Taiga este cel mai mare biom terestru
Situată în emisfera nordică și la sud de tundră, taiga este cel mai mare biom terestru. Taiga se extinde pe America de Nord, Europa și Asia. Cunoscute și sub numele de păduri boreale, taiga joacă un rol semnificativ în ciclul nutrienților de carbon prin eliminarea dioxidului de carbon (CO2) din atmosferă și utilizarea acestuia pentru a genera molecule organice prin fotosinteză.
Multe plante din biomele chaparral sunt rezistente la foc
Plantele din biomul chaparral au multe adaptări pentru viața în această regiune fierbinte și uscată. Un număr de plante sunt rezistente la foc și pot supraviețui incendiilor, care apar frecvent în chaparral. Multe dintre aceste plante produc semințe cu învelișuri dure pentru a rezista căldurii generate de incendii. Altele dezvoltă semințe care necesită temperaturi ridicate pentru germinare sau au rădăcini care sunt rezistente la foc. Unele plante, precum chamise, chiar favorizează incendiile cu uleiurile inflamabile din frunzele lor. Apoi cresc în cenușă după ce zona a ars.
Furtunile de deșert pot transporta nori de praf înalți de peste 1,6 kilometri pe mii de kilometri
Furtunile de deșert pot transporta nori de praf înalți de peste 1,6 kilometri pe mii de kilometri. În 2013, o furtună de nisip provenind din Deșertul Gobi din China a călătorit peste 9.600 de kilometri peste Pacific până în California. Potrivit NASA, praful care călătorește peste Atlantic din deșertul Sahara este responsabil pentru răsăriturile și apusurile roșii strălucitoare văzute în Miami. Vânturile puternice care apar în timpul furtunilor de praf ridică cu ușurință nisipul și solul deșertic liber, ridicându-le în atmosferă. Particulele foarte mici de praf pot rămâne în aer săptămâni întregi, călătorind pe distanțe mari. Acești nori de praf pot chiar impacta clima prin blocarea luminii solare.
Biomele pajiștilor sunt casa celor mai mari animale terestre
Biomele pajiștilor includ pajiști temperate și savane. Solul fertil susține culturi și ierburi care oferă hrană atât oamenilor, cât și animalelor. Mamifere mari care pasc, precum elefanții, bizonii și rinocerii, își fac casa în acest biom. Ierburile pajiștilor temperate au sisteme radiculare masive, care le mențin înfipte în sol și ajută la prevenirea eroziunii. Vegetația pajiștilor susține numeroșii ierbivori, mari și mici, din acest habitat.
Mai puțin de 2% din lumina soarelui ajunge la sol în pădurile tropicale
Vegetația din pădurile tropicale este atât de deasă încât mai puțin de 2% din lumina soarelui ajunge la sol. Deși pădurile tropicale primesc de obicei 12 ore de lumină solară pe zi, copaci enormi, înalți de până la aproximativ 46 de metri, formează un baldachin deasupra pădurii. Acești copaci blochează lumina soarelui pentru plantele din stratul inferior și de la nivelul solului. Acest mediu întunecat și umed este un loc ideal pentru creșterea ciupercilor și a altor microbi. Aceste organisme sunt descompunători, care au rolul de a recicla nutrienții din vegetația și animalele în descompunere înapoi în mediu.
Regiunile pădurilor temperate experimentează toate cele patru anotimpuri
Pădurile temperate, cunoscute și sub numele de păduri de foioase, experimentează patru anotimpuri distincte. Alte biome nu experimentează perioade distincte de iarnă, primăvară, vară și toamnă. Plantele din regiunea pădurilor temperate își schimbă culoarea și își pierd frunzele toamna și iarna. Schimbările sezoniere înseamnă că și animalele trebuie să se adapteze la condițiile schimbătoare. Multe animale se camuflează ca frunze pentru a se confunda cu frunzișul căzut din mediu. Unele animale din acest biom se adaptează la vremea rece prin hibernare pe timpul iernii sau prin adăpostirea sub pământ. Altele migrează în regiuni mai calde în lunile de iarnă.
Surse:
- “Desert.” The Columbia Encyclopedia, 6th ed, Encyclopedia.com, www.encyclopedia.com/earth-and-environment/geology-and-oceanography/geology-and-oceanography/desert.
- “Dust from Chinese storm reaches central California.” NBCNews.com, NBCUniversal News Group, 31 Mar. 2013, usnews.nbcnews.com/_news/2013/03/31/17541864-dust-from-chinese-storm-reaches-central-california.
- Miller, Ron, and Ina Tegen. “Desert Dust, Dust Storms and Climate.” NASA, NASA, Apr. 1997, www.giss.nasa.gov/research/briefs/miller_01/.
- “National Snow and Ice Data Center.” SOTC: Permafrost and Frozen Ground | National Snow and Ice Data Center, nsidc.org/cryosphere/sotc/permafrost.html.
- “Rainforests Facts | The Nature Conservancy.” Facts | The Nature Conservancy, www.nature.org/ourinitiatives/urgentissues/land-conservation/forests/rainforests/rainforests-facts.xml.
