Bine ați venit la unele dintre cele mai bizare comportamente sociale de pe Pământ.
Credeați că anii ’60 și petrecerile acelea „cu cheie” erau nebunești? Ar trebui să vedeți ce se întâmplă la ciocănitorile cu ghinde. Laboratorul de Ornitologie Cornell prezintă situația cu un ton prim, notând că „Ciocănitorile cu ghinde sunt ciocănitori foarte neobișnuite care trăiesc în grupuri mari, strâng ghinde și se reproduc cooperativ”.
Dar un cercetător senior de la Laborator, Walter Koenig, face lucrurile un pic mai clare:
„Imagine having a family of 15 or more people and you’re all living in the same house, raising kids, and you’re all sharing the same partners,” says Koenig. „That’s essentially what acorn woodpeckers are doing.”
Koenig studiază ciocănitorile „fierbinți” din Rezervația Hastings din centrul Californiei din 1974. Aceste păsări ar fi suficient de remarcabile doar pentru obiceiul lor de a aduna ghinde. Cu mii de cavități săpate în stejari, sistemul de depozitare a ghindelor, asemănător unui stup, este o priveliște de admirat. Generațiile succesive continuă să adauge la provizii, uneori ajungând la zeci de mii de găuri – vorba aia, o cămară bine aprovizionată.
Dar dincolo de asta, lucrurile devin și mai interesante. Ca unul dintre puținele sisteme de împerechere poliginandre din lume, familii de până la 15 păsări își veghează teritoriul, care include un cuib și un copac principal plin cu ghinde.
„Aceste păsări nu pierd vremea cu curtarea, ambele sexe își împart liber partenerii în cadrul grupurilor sociale. Unul până la patru masculi înrudiți formează o coaliție pentru a cuibări cu până la trei femele dintr-un grup diferit”, notează Laboratorul.
Și în ciuda tuturor schimburilor de parteneri, au inventat o modalitate inteligentă de a evita consangvinizarea. Când ultimul reproducător de un anumit sex pleacă sau moare, se deschide un „post vacant reproductiv”. Încep „audiții” de la păsări din alte grupuri, ducând uneori la peste 50 de păsări care se luptă pentru o șansă de a-și asigura un loc. Învingătorii se alătură familiei, permițând transmiterea resurselor, fără problemele care apar odată cu consangvinizarea.
Și într-o scenă demnă de o telenovelă sordidă și întunecată, competiția este acerbă; mai ales când vine vorba de reproducere. Laboratorul explică:
„Femelele care reproduc împreună își depun ouăle ușor desincronizat și nu merită să fii prima. Dacă o femelă găsește un ou în cuib înainte de a-l fi depus pe al ei, îl va îndepărta și va începe să-l mănânce. În curând, întregul grup, inclusiv femela care l-a depus, se va ospăta cu oul. Acest lucru se oprește brusc odată ce fiecare femelă a depus cel puțin un ou; apoi toate se liniștesc pentru a împărți sarcinile de incubație și îngrijire.”
Cu toate aceste manifestări bizare, aceste păsări au descoperit strategii ingenioase pentru succes… chiar dacă par să fi furat scenariul dintr-un show Jerry Springer. Așa cum spune Koenig, „totul e în programul zilnic pentru acești locuitori cu față de clovn ai Sud-Vestului.”
