Deșeurile alimentare reprezintă o problemă enormă la nivel mondial. Se estimează că undeva între o treime și jumătate din toată mâncarea produsă este risipită, contribuind la penuria de alimente sau la emisiile globale de gaze cu efect de seră atunci când ajunge în gropile noastre de gunoi. Unii au propus diverse soluții, de la schimbarea obiceiurilor acasă, la idei mai interesante, cum ar fi transformarea deșeurilor alimentare în combustibil, sau în materiale de construcție, așa cum propune firma multinațională de inginerie și proiectare Arup în raportul său, intitulat Bucla Bio Urbană (The Urban Bio-Loop).
Raportul sugerează devierea subproduselor alimentare aruncate și transformarea lor în materiale potrivite pentru pereți despărțitori interiori, finisaje, izolație și chiar sisteme de anvelopare. Autorii spun:
© Arup Group / Modelul de consum liniar
© Arup Group / Modelul de economie circulară
Cum ar funcționa?
Articole precum coji de arahide aruncate, tulpini rămase de la culturi, coji de porumb, deșeuri de la recoltarea florii-soarelui, coji de cartofi, cânepă, in și pleavă de orez pot fi procesate pentru a deveni potrivite pentru transformarea în bio-materiale. De exemplu, deșeuri organice precum bagasa, celuloza, semințele, tulpinile sau cojile de arahide pot fi presate cu căldură pentru a forma plăci rigide, dar ușoare, pentru utilizare în pereți. Cojile de cartofi spălate sau fibrele de ananas pot fi transformate în izolație. Cenușa din coji de orez poate fi folosită ca un material de umplutură natural atunci când este amestecată cu ciment.
© Arup Group
© Arup Group
Beneficii reciproce
Raportul notează că în Regatul Unit, 60% din materiile prime sunt utilizate pentru construcții, în timp ce peste 40 de milioane de tone de deșeuri organice uscate au fost produse în industriile agricole și forestiere europene în 2014. Ar putea exista un potențial mare de a transforma acele deșeuri organice uscate în ceva util pentru o industrie atât de mare; și ar putea fi destul de profitabil, deoarece raportul subliniază, de asemenea, că un kilogram de deșeuri incinerate pentru recuperarea energiei ar putea aduce doar 0,85 € (0,98 USD), în timp ce același kilogram de material transformat în placare interioară ar putea aduce 6 € (6,95 USD), ceea ce înseamnă că există atât beneficii economice, cât și de mediu pentru această abordare.
© Arup Group
© Arup Group
Ideea este de a profita de cantitatea tot mai mare de deșeuri organice provenite din orașele în creștere, care ar putea fi refolosite și reincorporate în industria construcțiilor, sau de a trece de la un model de consum liniar la o „economie circulară” în care lanțul de aprovizionare este o buclă închisă care reutilizează așa-numitele deșeuri:
Munca de mediu a Arup
© Margaret Badore
Arup însăși experimentează cu bio-materiale de câțiva ani. A creat recent cel mai înalt turn compostabil din lume din ciuperci în New York, în timp ce proiectul său BIQ Hamburg a fost primul din lume care a folosit panouri de fațadă din alge pentru a genera căldură și biomasă ca surse de energie regenerabilă.
Prin urmare, este un lucru important faptul că Arup pledează pentru o astfel de abordare „circulară” a fluxurilor noastre de deșeuri: la urma urmei, fiind o companie cu peste 14.000 de angajați, 90 de birouri și proiecte în 160 de țări, anvergura și dimensiunea Arup înseamnă că, dacă astfel de bio-materiale ar prinde mai mult teren atât în sectorul privat, cât și în cel public, am putea construi în curând cu deșeuri alimentare, literalmente. Așa cum explică Guglielmo Carra, liderul de consultanță în materiale pentru Europa al Arup:
Citiți mai multe la Bucla Bio Urbană (The Urban Bio-Loop).
