Administrația Biden a alocat 135 de milioane de dolari pentru a ajuta grupurile de nativi americani care se confruntă cu criza climatică, aproximativ jumătate din fonduri mergând către trei triburi care trebuie să se relocheze din cauza inundațiilor severe, eroziunii și a furtunilor distructive.
Satul Newtok și satul nativ Napakiak, ambele din Alaska, și Națiunea Indiană Quinault din statul Washington vor primi fiecare câte 25 de milioane de dolari pentru a se reloca pe terenuri mai sigure.
Aceste comunități se confruntă cu multiple amenințări. Newtok pierde aproximativ 24,4 metri (80 de picioare) de teren pe an din cauza eroziunii costiere cauzate de furtunile oceanice și de dezghețul permafrostului, Napakiak este afectat de eroziune, furtuni și inundații, iar Quinault este vulnerabil la creșterea nivelului mării, furtuni și inundații fluviale.
Opt comunități din Alaska, Maine, California, Louisiana și Arizona vor primi fiecare câte 5 milioane de dolari pentru a le ajuta să facă față riscurilor climatice, inclusiv incendiilor de vegetație, inundațiilor, secetei și insecurității alimentare.
„Ca parte a responsabilității federale bazate pe tratat și încredere de a proteja suveranitatea tribală și de a revitaliza comunitățile tribale, trebuie să protejăm Teritoriul Indian de impacturile intensificate și unice ale schimbărilor climatice”, a declarat secretarul de Interne Deb Haaland în timpul anunțului de săptămâna trecută. „Ajutarea acestor comunități să se mute în siguranță pe pământurile lor este una dintre cele mai importante investiții legate de climă pe care le-am putea face în Teritoriul Indian.”
Pe lângă aceste granturi, Legea bipartizană privind infrastructura prevede 130 de milioane de dolari pentru relocarea comunităților și 86 de milioane de dolari pentru proiecte de reziliență climatică și adaptare în teritoriile tribale.
Finanțarea vine în contextul în care comunitățile indigene continuă să se lupte cu schimbările climatice și degradarea mediului.
„Sunt fericit să văd suma mare în dolari, deoarece multe dintre granturile pe care le-am putut evalua sunt foarte mici, iar o sumă mai mare va ajuta aceste comunități să planifice și să fie mai eficiente, și, posibil, chiar să realizeze proiecte concrete”, a declarat Davin Holen, profesor asociat și specialist în reziliența comunităților costiere la Universitatea din Alaska Fairbanks.
Într-un studiu publicat în 2020, Biroul Afacerilor Indiene a estimat că vor fi necesari aproximativ 5 miliarde de dolari pentru a aborda amenințările la adresa infrastructurii tribale și o mare parte din acești bani vor merge către relocarea comunităților de nativi americani pe terenuri mai înalte, „deoarece schimbările climatice și alte pericole de mediu le invadează pământul și infrastructura”.
Criza climatică din Alaska
Aproximativ jumătate din banii alocați prin granturi sunt destinați statului Alaska, unde situația este gravă.
Potrivit unei evaluări la nivel de stat din 2019, peste 70 dintre cele peste 200 de sate de nativi din Alaska se confruntă cu amenințări grave de mediu, cum ar fi eroziunea, inundațiile și dezghețul permafrostului, iar multe dintre ele vor trebui să se relocheze în următoarele decenii.
Holen a declarat pentru PlanetaNoastra că relocarea satelor întregi este un efort gigantic care ar putea costa în jur de 1 milion de dolari pe gospodărie, deoarece ar necesita materiale specializate și forță de muncă calificată, precum și planificare pe termen lung și strategii inginerești sofisticate.
Dar una dintre cele mai mari provocări va fi găsirea de spații potrivite pentru relocare, deoarece zonele învecinate se vor confrunta probabil cu amenințări de mediu similare.
„Oamenii din Alaska sunt foarte legați de peisaj, așa că, ideal, s-ar muta undeva în apropiere, unde să poată accesa în continuare aceleași resurse, deoarece au această legătură strânsă cu acele spații. Și adesea asta înseamnă că vor trebui să se confrunte cu probleme legate de proprietatea funciară, ceea ce creează un alt nivel de dificultăți”, a spus Holen.
Agențiile federale au alocat aproximativ 200 de milioane de dolari între 2016 și 2020 pentru a ajuta aceste comunități să facă față amenințărilor de mediu, dar din cauza obstacolelor birocratice continue, multe dintre aceste sate nu au putut accesa fondurile.
Holen este îngrijorat că guvernul ar fi putut alege aceste două comunități ca un „simbol”, în condițiile în care există zeci de sate din Alaska care au nevoie de fonduri pentru relocare și atenuarea efectelor climatice.
„Trebuie să luăm în considerare cu adevărat problema echității. Trebuie să ne asigurăm că toate locurile care sunt afectate au acces la acea finanțare”, a spus el.
Criza permafrostului
Deși temperatura medie globală a crescut cu 1,2 grade Celsius (2,2 grade Fahrenheit) de la începutul revoluției industriale, numeroase studii arată că temperaturile cresc de cel puțin două ori mai repede în Arctica.
Temperaturile mai ridicate și precipitațiile crescute topesc permafrostul, un strat de gheață solidă care poate ajunge până la 0,8 kilometri (jumătate de milă) adâncime și care acoperă 85% din suprafața statului.
Un studiu din 2021 a estimat că până la 500.000 de persoane din Alaska și din Arctica rusă vor trebui relocate din cauza topirii permafrostului care amenință infrastructura de la suprafață, inclusiv case, drumuri și școli. În total, 3,3 milioane de persoane din regiunile arctice ale SUA, Canadei, Rusiei, Scandinaviei, Groenlandei și Islandei vor fi afectate de topirea permafrostului în următoarele decenii, spun cercetătorii.
În luna mai, Satul Nativ Point Lay a devenit primul trib din Alaska care a declarat stare de urgență climatică din cauza dezghețului permafrostului.
În rezoluția sa, consiliul satului a scris că criza climatică amenință „casele, infrastructura, familiile, comunitatea, regiunea, statul, națiunea, civilizația, umanitatea și lumea naturală”.
Centrul din Alaska pentru Evaluarea și Politica Climatică estimează că temperaturile în regiunea Arctic Slope, unde se află Point Lay, au crescut cu 2,8 grade Celsius (5 grade Fahrenheit) în ultimele cinci decenii.
Termometrul a atins 4,4 grade Celsius (40 de grade F) în Utqiagvik săptămâna aceasta, cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în această comunitate din North Slope în luna decembrie.
