Industria construcțiilor este unul dintre cei mai mari emitenți de carbon, reprezentând peste o treime din consumul de energie și 39% din emisiile de dioxid de carbon (CO2) legate de energie și procese la nivel mondial. Acest lucru a determinat mulți să pună întrebarea esențială: Cum putem proiecta și construi clădiri care sunt mai eficiente energetic, cu un nivel scăzut de carbon încorporat, și rezistente? Mulți studenți din întreaga lume acceptă conștient această provocare și, în acest proces, explorează posibilități fascinante precum metode inovatoare de izolație, materiale de construcție pe bază de ciuperci, fără deșeuri, minimalismul, viața în spații mici, și centre mobile de educație energetică.
La Universitatea de Științe Aplicate și Arte din Coburg, Germania, studenții absolvenți în design au fost însărcinați cu răspunsul la această întrebare despre cum să construiască mai sustenabil. Rezultatul este Circular Tiny House (sau prescurtat CTH*1), o micro-locuință experimentală off-grid de 19 metri pătrați, realizată din materiale reciclate și regenerabile și care se străduiește să fie neutră din punct de vedere al carbonului, pe lângă faptul că se bazează pe principii cradle-to-cradle.
Ce este cradle-to-cradle?
Cradle-to-cradle (C2C) este un mod de a proiecta produse sau procese care funcționează mai mult ca sistemele naturale. Această metodă de proiectare are scopul de a înlocui abordarea „producție-consum-eliminare”, care începe cu materii prime noi extrase din pământ și se termină cu grămezi de gunoi. Conceptul „cradle-to-cradle” este adesea atribuit arhitectului elvețian Walter Stahel. Astăzi, termenul „cradle-to-cradle” este o marcă înregistrată a consultanților McDonough Braungart Design Chemistry (MBDC).
Așa cum explică designerii acestui proiect, proiectul a fost generat de o serie de seminarii, precum și de cererea crescândă de resurse în Germania și în întreaga lume:
Prin examinarea critică a acestor probleme, alături de o lungă perioadă de analiză a diferitelor scenarii de planificare urbană, a devenit clar pentru studenți că micro-locuințele au cel mai mult sens în densificarea centrelor orașelor prin umplere urbană (infill), fie că aceasta ar putea fi deasupra clădirilor, pe parcări, sau în alte spații reziduale subutilizate.
Astfel, acest prototip de Circular Tiny House nu este destinat să fie construit pe terenuri noi la periferia orașelor, exacerbând astfel extinderea urbană; dimpotrivă, a fost construită într-o parcare, ceea ce se traduce și printr-o potențială reducere a traficului auto.
O altă mare întrebare pentru designerii în devenire a fost care este un „nivel acceptabil de confort”, pe care l-au determinat a fi un pat pentru două persoane, un dulap, un loc pentru lucru, o „micro-baie”, o zonă de ședere și o bucătărie compactă optimizată pentru mișcare și spațiu. Toate aceste elemente esențiale au fost completate de includerea mobilierului „inteligent” și flexibil care putea găzdui cel puțin patru oaspeți.
Planul deschis este răspândit pe două niveluri, cu o mansardă deasupra pentru a contribui la creșterea suprafeței utile pe aceeași amprentă.
Pentru a menține costurile scăzute și pentru a asigura că clădirea era ușor de asamblat și dezasamblat, Circular Tiny House a fost realizată aproape exclusiv din materiale regenerabile precum lemn, paie și lut. Toate materialele de construcție au fost procurate local, cum ar fi lutul, creta și ferestrele recuperate de la o demolare de clădire din apropiere, plus cherestea care a fost doar ușor deteriorată de gândacul de scoarță, dar care arată încă destul de frumos. Echipa de proiectare a evitat utilizarea materialelor de construcție cu o amprentă mare de carbon, precum betonul.
De asemenea, în loc de o fundație din beton, Circular Tiny House este fixată de pământ prin șuruburi de sol, ceea ce o face mai ușor de demontat și relocat. Acest aspect este facilitat și mai mult de faptul că micro-locuința nu folosește lipici sau cuie și poate fi dezasamblată cu o simplă bormașină. Chiar și izolația din lut și paie din pereți poate fi în cele din urmă refolosită, prin aratul ei înapoi în pământ.
Prototipul este proiectat să colecteze apa de ploaie și este alimentat de 12 panouri solare pe acoperiș, care încarcă o unitate de stocare a electricității de 9,6 kWh, asigurând astfel energie pentru toată încălzirea, apa caldă și aparatele electrocasnice ale micro-locuinței. În cazul unui surplus de energie solară, ar fi posibil să se ofere încărcare gratuită pentru bicicletele electrice din campus. Așa cum notează Rainer Hirth, profesorul care a supravegheat proiectul:
După finalizarea sa anul trecut, planul este ca prototipul Circular Tiny House să rămână în funcțiune cel puțin cinci ani, timp în care studenții vor monitoriza diverse aspecte ale ciclului său de viață și funcționării, cum ar fi consumul de energie și apă. Până atunci, structura compactă va servi ca un fel de „laborator de testare”, precum și ca unitate de cazare pentru oaspeții Facultății de Design a universității, deși există o potențială a doua fază pentru extinderea designului său în viitor.
Pentru a vedea mai multe, vizitați Hochschule Coburg.
