Partea îndepărtată a Lunii tocmai a avut primul său vizitator creat de om.
Administrația Spațială Națională a Chinei (CNSA) raportează că sonda sa Chang’e-4 a aterizat pe partea îndepărtată a Lunii la ora 10:26 a.m. ora Hong Kong, pe 3 ianuarie (9:26 p.m. ET, 2 ianuarie), devenind astfel prima țară care a aterizat o navă spațială pe această parte a Lunii.
Aceasta, spune agenția, va deschide „un nou capitol în explorarea lunară umană.”
Misiune pe Lună
Sonda de 1,2 tone a aterizat lângă Craterul Von Kármán în Bazinul Polul Sud-Aitken, care este situat de-a lungul latitudinilor medio-sudice ale Lunii. Nu mult timp după aterizare, Chang’e-4 a transmis o imagine a sitului său de aterizare. Potrivit CNSA, un rover, numit Yutu 2, a început să se deplaseze și să exploreze zona în direcția craterului.
Pe lângă deplasarea pe suprafața Lunii, roverul va folosi un radar cu penetrare a solului pentru a cartografia structurile interne ale Lunii pe această parte, va colecta și analiza mostre de sol și rocă și va activa un radiotelescop pentru a căuta semnale, relatează South China Morning Post. De asemenea, este de remarcat faptul că sonda transportă un recipient plin cu sol, apă, aer, ouă de viermi de mătase, semințe ale unei plante cu flori și un cartof. Oamenii de știință speră ca florile să înflorească pe Lună în termen de trei luni.
„China depune un efort uriaș pentru a deveni o putere spațială. Această misiune va fi un eveniment de referință în acest demers,” a declarat Wu Weiren, omul de știință șef al programului Chang’e-4, într-un interviu pentru postul de televiziune de stat China Central Television.
Deoarece semnalele de pe Pământ nu pot ajunge direct pe partea îndepărtată a Lunii — și invers — comunicarea dintre CNSA și Chang’e-4 și rover se bazează pe un satelit de retransmisie supranumit Queqiao. Satelitul este numit în mod corespunzător, deoarece Queqiao înseamnă „podul ciorilor”. Potrivit NASA, numele se referă la „o poveste populară chineză despre ciori care formează un pod cu aripile lor pentru a-i permite lui Zhi Nu, a șaptea fiică a Zeiței Cerului, să ajungă la soțul ei.”
Aterizarea lină a sondei Chang’e-4 pe Lună nu a fost transmisă în direct în timpul evenimentului, ci a fost raportată doar după aterizarea reușită. Agenția a lansat un videoclip cu aterizarea, care a fost creat prin combinarea a 3.000 de imagini ale coborârii și accelerarea lor.
Pe 11 ianuarie, agenția spațială a lansat această imagine care prezintă sonda Chang’e 4. Roverul Yutu 2 a capturat această imagine, care arată spectrometrul radio de joasă frecvență al modulului de aterizare și antenele sale de 4,9 metri. Chang’e 4 i-a întors favoarea și a făcut, de asemenea, o fotografie a companionului său.
De ce contează această parte a Lunii
Partea îndepărtată a Lunii este adesea denumită „partea întunecată a Lunii”, dar aceasta este o denumire ușor eronată. Această parte a Lunii, deși nu este orientată spre Pământ, primește lumină solară. Întunecat, în acest caz, se referă doar la faptul că este neexplorată.
Suprafața pe această parte a Lunii este „de fapt mult mai primitivă” decât partea orientată spre Pământ, a declarat pentru NPR Briorny Horgan, un planetolog la Universitatea Purdue. Acest lucru îi intrigă pe oamenii de știință, deoarece are o „crustă cu adevărat antică, ce datează din perioada foarte, foarte timpurie a sistemului solar.”
„Există roci pe toată partea îndepărtată care au peste 4 miliarde de ani,” a spus ea. „Suntem cu adevărat entuziasmați să vedem cum arată acestea, de aproape.”
Craterul Von Kármán, unde a aterizat Chang’e-4, este cel mai vechi și cel mai adânc de pe Lună, relatează The New York Times, iar unii oameni de știință bănuiesc că bazinul din jurul craterului ar putea fi bogat în minerale valoroase. Situl ar putea deveni un loc important pentru realimentare în timpul explorării spațiale.
China intenționează să aibă a treia sa stație spațială operațională până în 2022, cu astronauți staționați pe o bază lunară mai târziu în acel deceniu.
„Aceasta este o realizare majoră din punct de vedere tehnic și simbolic,” a declarat pentru The Times Namrata Goswami, un analist independent care a scris despre spațiu pentru Institutul de Cercetare Minerva al Departamentului Apărării. „China consideră această aterizare doar o piatră de temelie, la fel cum vede și viitoarea sa aterizare lunară cu echipaj uman, deoarece scopul său pe termen lung este colonizarea Lunii și utilizarea acesteia ca o sursă vastă de energie.”
