Recifele de corali, la fel ca ursul polar, au ajuns să simbolizeze efectele devastatoare ale schimbărilor climatice. Ecosistemele cândva colorate care susțin un sfert din totalul speciilor marine se diminuează rapid din cauza stresului termic, a acidificării oceanelor și a poluării apei. Începând cu anul 2021, jumătate din acoperirea coralilor la nivel mondial s-a pierdut doar din anii 1950, iar cercetătorii au afirmat că o creștere a temperaturii cu 2,7 grade Celsius ar putea crește acest număr la un procent catastrofal de 70% până la 90%.
Oamenii de știință caută cu febrilitate modalități de a salva recifele de corali, elaborând și testând o serie de strategii. Unele sunt laborioase, cum ar fi propagarea; altele sunt extrem de imaginative, cum ar fi utilizarea sunetului și a electricității. Iată câteva dintre cele mai inovatoare experimente de restaurare a recifelor de corali din acest secol până în prezent.
Îmbunătățirea norilor
Cercetătorii australieni au dezvoltat o metodă numită „îmbunătățirea norilor” (cloud brightening) care implică crearea de nori deasupra coralilor prin pulverizarea de particule marine microscopice în atmosferă cu ajutorul unei turbine. Norii aruncă în cele din urmă o umbră peste corali și răcesc temperatura apei în timpul valurilor de căldură, prevenind albirea coralilor.
Echipa de cercetare a testat un prototip de echipament de filtrare la Broadhurst Reef în 2020. Experimentul a fost un succes, iar echipa a anunțat planuri de a testa dimensiuni mai mari ale norilor în anii următori. Până în 2024, cercetătorii își propun să testeze impactul tehnologiei asupra modelelor de precipitații pentru a se asigura că este o metodă fezabilă.
Îmbogățirea acustică
Recifele sănătoase sunt locuri zgomotoase, dar când sunt deteriorate, devin silențioase. Un grup de oameni de știință a început să redea sunetele unui recif sănătos printr-un difuzor într-un mediu de recif nesănătos pentru a vedea cum ar reacționa ecosistemul.
În 2019, cercetători de la Universitatea din Exeter, Universitatea din Bristol și Universitatea James Cook din Australia, alături de Institutul Australian de Științe Marine, au condus un experiment de 40 de zile de „îmbogățire acustică” într-o secțiune degradată a nordului Marii Bariere de Corali. Numărul de pești din acel recif s-a dublat, iar numărul de specii prezente a crescut cu 50%.
Evoluția asistată
Evoluția asistată preia procesele evolutive naturale ale unui organism și le accelerează. Oamenii de știință la nivel internațional lucrează pentru a aplica acest concept coralilor, pentru a-i pregăti pentru stresorii reprezentați de apele mai calde și mai acide pe care le va aduce schimbarea climatică.
Evoluția asistată pentru corali ia multe forme. Una este condiționarea la stres, în care bucăți de corali sunt expuse la condiții subletale pentru a le crește toleranța la stres. Teoretic, aceștia ar transmite apoi trăsăturile evoluate descendenților. O altă metodă este explorată la Simulatorul Marin Național al Institutului Australian de Științe Marine, unde oamenii de știință încrucișează specii de corali pentru a cultiva un hibrid care poate supraviețui condițiilor viitoare.
Propagarea subacvatică
Începând cu anul 2010, The Nature Conservancy lucrează în Tractul de Recife din Florida pentru a reproduce noi corali din corali sănătoși, utilizând propagarea subacvatică. Fragmente de corali sunt tăiate din colonii sănătoase și plasate într-un „pepinieră” subacvatică. Aici, ele cresc în siguranță și sub supravegherea atentă a oamenilor de știință.
Ulterior, sunt prelevate mai multe fragmente din corali pentru a crește mai multe clone, până când bucățile sunt în cele din urmă replantate în locurile de recif deteriorate, în speranța că vor recoloniza reciful singure.
În 2019, existau peste 50.000 de corali găzduiți în pepiniere subacvatice și aproximativ 10.000 plantați pe recife deteriorate. Acum, peste 30 de țări utilizează propagarea subacvatică, de la Hawaii la Thailanda.
„Reskinning” (Re-acoperire)
Unii corali cresc lent. Coralul creier, de exemplu, crește doar câțiva milimetri pe an. Vizând în mod specific coralii cu creștere lentă, o tehnică dezvoltată de Laboratorul Marin Mote, numită „reskinning”, preia microfragmente de corali pietroși și le montează pe baze de corali morți, albiți. Coralii tineri cresc și acoperă suprafața coralului vechi.
Deoarece reproducerea coralilor depinde de dimensiune mai degrabă decât de vârstă, coralii tineri ajung la maturitate în mai puțin timp și pot începe să se reproducă mai devreme decât coralii crescuți de la zero.
Prin intermediul unei organizații numite Plant a Million Corals Foundation, 100.000 de corali au fost plantați folosind metoda „reskinning”.
Alge tolerante la căldură
Coralii și algele au o relație simbiotică, dar atunci când temperaturile apei cresc, algele părăsesc coralul gazdă, lăsându-l vulnerabil la albire.
În 2017, cercetătorii din Arabia Saudită au căutat să ajute algele să se adapteze la stresul termic, ceea ce le-ar încuraja să rămână cu coralul și să continue să furnizeze nutrienți. Acest lucru ar implica replicarea și mutația secvențelor genetice numite retrotranspozoni, cunoscute și sub denumirea de „gene săritoare”, pentru a face algele mai tolerate la căldură.
Experimentul a fost replicat, cu succes, în Australia în 2020. Acum, cercetătorii testează tulpinile de alge în colonii adulte, pe o gamă largă de specii de corali.
Tehnologia Biorock
„Biorock-urile” utilizează electricitatea pentru a restaura coralii. Aceste structuri din oțel trimit un curent de joasă tensiune prin apa de mare, ceea ce duce la o reacție chimică ce acoperă coralul cu minerale calcaroase similare cu stratul natural al unui coral tânăr.
Organizația non-profit Global Coral Reef Alliance afirmă că recifele biorock ajută la accelerarea creșterii coralilor și îi fac mai rezistenți la creșterile de temperatură și la aciditate.
Curentul este sigur pentru oameni și animale, iar structurile nu sunt limitate ca dimensiune. „Ar putea crește pe sute de kilometri dacă finanțarea ar permite”, spune Gili Eco Trust, responsabil pentru instalarea a peste 150 de structuri biorock în Indonezia.
Bănci de conservare a genelor
Dacă (în cel mai rău caz) lumea ar pierde mulți sau toți coralii în următorii 50 până la 100 de ani, un depozit al informațiilor lor genetice ar fi singura șansă de restaurare. Institutul Smithsonian de Biologie a Conservării a fost pionier în acest efort, utilizând crioconservarea – adică, înghețarea spermei de coral.
Sperma pe care institutul a înghețat-o până acum este păstrată la aproximativ -165 de grade Celsius în bănci la Programul Național de Germoplasmă Animală al USDA și la Grădina Zoologică Taronga din Australia. Începând cu anul 2021, 37 de specii de corali au fost crioconservate la nivel mondial.
Migrarea asistată a genelor
Prin înghețarea spermei de coral, oamenii de știință pot migra, de asemenea, specii de corali care altfel ar rămâne izolate atât geografic, cât și genetic. Același grup care a fost pionier în crioconservare la Institutul Smithsonian de Biologie a Conservării conduce și eforturile de migrare. Genele din diferite populații sunt amestecate pentru a crea hibrizi mai rezistenți la albire.
În 2021, echipa a raportat că noii corali proveniți dintr-o specie caraibiană prosperau de doi ani în Florida, sub îngrijire umană.
Ce poți face pentru a ajuta recifele de corali?
Există loc pentru oricine în lupta pentru salvarea recifelor de corali – nu doar pentru oamenii de știință cu certificări de scafandri. Iată cum poți contribui la protejarea acestor ecosisteme oceanice frumoase și extrem de importante.
- Folosește cremă de protecție solară sigură pentru recifele de corali – întotdeauna, nu doar când ești la plajă. S-a constatat că substanțele chimice (în special oxibenzonă și octinoxat) care erau cândva obișnuite în produsele SPF convenționale agravează albirea. Asigură-te că utilizezi creme minerale de protecție solară pe bază de oxid de zinc non-nanotizat sau dioxid de titan, considerate sigure de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică.
- Fii atent la utilizarea și deșeurile tale de plastic. Poluarea cu plastic este răspândită în ocean și este una dintre cauzele principale ale declinului recifelor de corali.
- Turismul poate avea un impact negativ asupra recifelor de corali. Dacă te afli în apropierea unuia și dorești să îl vizitezi, alege o companie care o face în mod responsabil și, de preferință, contribuie la conservarea recifului. Acest lucru înseamnă să nu ancorezi pe recif, să ceri utilizarea de creme de protecție solară sigure pentru recif și să înveți turiștii să nu atingă recifele.
- Evită îngrășămintele și pesticidele acasă. Da, chiar dacă locuiești la sute de kilometri distanță de coastă, substanțele chimice pe care le pui pe gazon ajung în cele din urmă în oceane. Asigură-te că toate tratamentele pentru gazon și grădină sunt naturale și sigure pentru mediu.
- Fii voluntar sau donează organizațiilor de conservare și restaurare a recifelor, cum ar fi Coral Restoration Foundation, Coral Reef Alliance sau Ocean Conservation Trust.
