Council on Tall Buildings and Urban Habitat (CTBUH) este cel mai bine cunoscut pentru monitorizarea înălțimii clădirilor și acționarea ca „autoritatea globală care acordă titluri precum ‘Cea Mai Înaltă Clădire Din Lume’.” Ei se descriu ca fiind: „Principala organizație non-profit din lume pentru toți cei interesați de viitorul orașelor. Aceasta explorează modul în care densitatea urbană crescută și creșterea pe verticală pot sprijini orașe mai sustenabile și mai sănătoase, în special în fața urbanizării masive și a efectelor crescânde ale schimbărilor climatice la nivel mondial.”
Cu toate acestea, mulți pun acum sub semnul întrebării dacă creșterea pe verticală este cea mai bună modalitate de a construi sustenabil sau de a crește densitatea urbană. Arhitecții Declară, descrisă ca o rețea de cabinete de arhitectură angajate să abordeze urgența climatică și a biodiversității, a scris către CTBUH și a sugerat să își schimbe atitudinea și să înceteze să laude clădirile înalte.
Ei recunosc miracolul și puterea zgârie-norilor, dar notează în scrisoarea lor deschisă:
Arhitecții Declară indică studii care arată că clădirile de birouri cu peste 20 de etaje folosesc de două ori și jumătate mai multă electricitate decât clădirile cu mai puțin de șase etaje. „Faptul inevitabil este că, în termeni de eficiență a resurselor, a carbonului încorporat în construcția lor și a consumului de energie în utilizare, zgârie-norii sunt o absurditate”, a scris grupul.
Am abordat multe dintre aceste studii pe PlanetaNoastra în postări precum „Studiile arată că energia operațională și cea încorporată cresc odată cu înălțimea clădirii” și „Sunt zgârie-norii risipanți, dăunători și depășiți?„. Am raportat anterior că există multe moduri de a obține densitate urbană fără a merge direct în sus, că ar trebui să învățăm de la Montreal, și cum vom avea întotdeauna Parisul și alte orașe care ating densități extraordinare fără turnuri.
Arhitecții Declară abordează acest subiect:
Citatul de mai sus este din articolul meu din The Guardian care descria cum „tendința către turnuri de elită care se ridică tot mai mult spre cer nu este sănătoasă pentru o comunitate sustenabilă sau pentru o calitate echilibrată a vieții”. Există o prezentare generală pe PlanetaNoastra în „Densitatea Goldilocks oferă cele mai scăzute emisii de carbon pe ciclul de viață”.
Am întâlnit mulți membri ai CTBUH, inclusiv pe Președintele Antony Wood și directorul de cercetare Dario Trabucco, care oferă o istorie remarcabilă a liftului și a zgârie-norilor. Am un respect enorm pentru ei și pentru organizație. La fel și Arhitecții Declară, care au scris: „Ar fi corect să spunem că CTBUH a promovat o mulțime de cercetări utile în domeniul sustenabilității și al clădirilor înalte. Dar aceasta se bazează pe o definiție din ce în ce mai discreditată a sustenabilității – atenuarea impacturilor negative ale ceva fără a se gândi dacă, ca societate, ar trebui să facem acel lucru în primul rând.”
Trebuie menționat că CTBUH este conștientă de problemă, așa cum demonstrează alegerea celei mai bune clădiri înalte din lume pentru 2022, care nu este deloc înaltă. The David Rubenstein Forum, proiectat de Diller Scofidio + Renfro împreună cu Brininstool + Lynch, are doar 52 de metri înălțime (171 feet).
„Nu mai este suficient să construim pur și simplu înalt”, a declarat Javier Quintana de Una, CEO al CTBUH, într-o declarație. „Trebuie să abordăm densitatea în moduri care sunt semnificative, creative, inovatoare, neutre din punct de vedere al carbonului și accesibile. Doar atunci putem sprijini o viață, muncă și implicare civică și socială echilibrată și sănătoasă”.
Clădirile foarte înalte folosesc o cantitate disproporționată de oțel și beton. Unii spun că alternativa este extinderea urbană, dar Parisul, Barcelona și Montreal demonstrează contrariul, arătând că poți obține o densitate urbană semnificativă fără a merge super-înalt.
Și, într-o lume în care încercăm să folosim materiale regenerabile precum lemnul, a construi înalt este o adevărată provocare tehnică și folosește multă fibră. Așa cum a spus arhitectul Piers Taylor pentru The Guardian: „Orice sub două etaje și locuințele nu sunt suficient de dense, orice mult peste cinci etaje și devine prea intensiv din punct de vedere al resurselor”. Aceasta poate fi o poziție extremă — eu sunt foarte atașat de cele opt etaje comune în Paris sau Viena — dar poate că zgârie-norii sunt risipanți, dăunători și depășiți.
Așa cum au concluzionat Arhitecții Declară: „Pentru cei care ar putea încă pretinde că zgârie-norii sunt simboluri ale progresului, dovezile arată clar că acum reprezintă progresul către colapsul societății”.
CTBUH a notat: „Relația dintre politică, clădiri, oameni, densitate urbană, spațiu urban, spațiu interior și infrastructură este esențială”. Suntem cu toții de acord cu asta; să depășim pur și simplu acest fetiș al înălțimii.
