Dacă deșeurile alimentare ar fi o țară, ar ocupa locul al treilea – după SUA și China – în ceea ce privește impactul asupra încălzirii globale.
Fiecare dintre noi este doar o mică rotiță în organismul gigantic care este umanitatea – pot acțiunile noastre individuale să facă cu adevărat o diferență atunci când ne confruntăm cu imensitatea dezastrului ecologic creat de omenire?
Unii își dau din mâini și spun „nu”, alții își clătesc cu sârguință ambalajele reciclabile și nu ies niciodată fără sacoșele lor reutilizabile de cumpărături. A face alegeri ecologice necesită o oarecare credință oarbă că, da, acest lucru va face o diferență.
Așadar, iată ceva pentru a consolida această credință și a oferi o sursă de inspirație, un citat de la Chad Frischmann în The Washington Post. Frischmann este vicepreședinte și director de cercetare la Project Drawdown, o organizație non-profit cuprinzătoare dedicată găsirii de soluții substanțiale pentru încălzirea globală. El scrie:
Vorbim mult despre reducerea deșeurilor alimentare pe PlanetaNoastra. Dar vorbim și despre renunțarea la plastic, consumul de alimente locale, conducerea mai puțin, utilizarea unui design eficient din punct de vedere energetic, evitarea poluanților, etc., etc., etc. În opinia mea, toate au aceeași importanță – dar pentru mine, deșeurile alimentare au fost mai mult despre rușinea risipirii hranei atunci când atât de mulți oameni mor de foame.
Dar, desigur, nu aruncăm doar calorii – risipim și emisiile care au rezultat din producerea, procesarea, ambalarea, transportul, depozitarea, culegerea și prepararea alimentelor care au ajuns la gunoi … care acum trebuie transportate la groapa de gunoi.
Faptele din spatele contribuției deșeurilor alimentare la schimbările climatice sunt atât alarmante, cât și revelatoare. Luați în considerare următoarele, așa cum explică Frischmann:
• 30% din alimente sunt risipite la nivel global în întreg lanțul de aprovizionare, contribuind cu 8% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră.
• Dacă deșeurile alimentare ar fi o țară, ar ocupa locul al treilea după Statele Unite și China în ceea ce privește impactul asupra încălzirii globale.
• Reducerea deșeurilor alimentare ar putea avea aproape același impact asupra reducerii emisiilor în următoarele trei decenii ca și turbinele eoliene de pe uscat.
• Peste 70 de miliarde de tone de gaze cu efect de seră ar putea fi împiedicate să fie eliberate în atmosferă.
La nivel global, Frischmann face câteva sugestii excelente pentru abordarea problemei, menționând că, pe măsură ce populația, dezvoltarea economică, consumul de alimente și deșeurile continuă să crească, ar trebui să transformăm mai mult de un miliard de acri de păduri și pajiști în terenuri agricole în următoarele trei decenii pentru a ține pasul cu ritmul, ducând la eliberarea a aproximativ 84 de miliarde de tone de dioxid de carbon echivalent în atmosferă. „Ar fi generate, de asemenea, emisii suplimentare în întregul lanț de aprovizionare, de la producția agricolă la frigiderele noastre.”
În timp ce în țările cu venituri mici risipa de alimente se produce rar acasă, în țările mai bogate, 40% din deșeurile alimentare apar pe piețe și la consumatori – și acest lucru trebuie pur și simplu să se schimbe. Oamenii trebuie să cumpere cu atenție, să accepte produsele urâte, să înțeleagă datele de utilizare optimă, să depoziteze corect alimentele, să folosească congelatorul, să iubească resturile și așa mai departe. (Și având în vedere amploarea proprietății de animale de companie, ar trebui să luăm în considerare și hrana animalelor noastre de companie.) Procedând astfel, reducerea cererii de-a lungul lanțului de aprovizionare reduce emisiile de la depozitare, transport, ambalare, procesare și producție.
Puteți consulta clasamentul Project Drawdown al 80 de soluții pentru schimbările climatice aici, și ați putea observa ceva. Dintre primele 20 de soluții, opt se referă direct la sistemul alimentar.
„Deși este nevoie de implementarea paralelă a tuturor celor 80 de soluții”, scrie Frischmann, „deciziile pe care le luăm cu toții în fiecare zi cu privire la alimentele pe care le producem, cumpărăm și consumăm sunt probabil cea mai importantă contribuție pe care o poate face un individ.”
