O Națiune Nativă Americană a intentat un proces împotriva statului Minnesota într-un tribunal tribal, argumentând că construcția conductei Line 3 a încălcat drepturile manoomin (orezul sălbatic).
Manoomin – cuvântul provine din limbile Ojibwe și Anishinaabeg – este el însuși un reclamant nominalizat în Manoomin, et.al., v. Minnesota Department of Natural Resources, et.al., datorită unei legi din 2018 privind Drepturile Naturii, prin care White Earth Band of Ojibwe, parte a tribului Minnesota Chippewa, a recunoscut că orezul sălbatic are „drepturi inerente de a exista, a prospera, a se regenera și a evolua”.
Reclamanții, care includ de asemenea White Earth Band și lideri tribali, susțin că oficialii statului Minnesota au încălcat „drepturile legal executorii” ale manoomin atunci când i-au permis companiei Enbridge să folosească 5 miliarde de galoane de apă dulce pentru a construi și testa Line 3, o conductă de 1.097 de mile (1.765 km) care transportă țiței greu din nisipuri petrolifere din Canada prin Dakota de Nord, Minnesota și Wisconsin.
„Manoomin a făcut parte din poveștile noastre tradiționale, învățăturile, modurile de viață și spiritualitatea noastră din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Pentru poporul Chippewa, manoomin este viu la fel ca toate creaturile vii și sunt rudele noastre. Noi, poporul Chippewa, avem un legământ sacru cu manoomin și cu apa (Nibi) și cu toate creaturile vii, fără de care nu putem trăi”, se arată în proces.
White Earth susține că Line 3, care a început operațiunile pe 1 octombrie, va provoca daune climatice la fel de mari ca și construirea a 45 de noi centrale electrice pe cărbuni și va afecta 389 de acri (157 ha) de orez sălbatic și 17 corpuri de apă care susțin cultivarea orezului sălbatic, precum și situri sacre pe terenuri aflate sub tratat.
Procesul susține că devierea apei a fost făcută ilegal deoarece încalcă drepturile manoomin și contravine tratatelor prin care poporul Chippewa a cedat teritorii guvernului SUA, dar a păstrat drepturile „de a vâna, a pescui și a aduna orez sălbatic”.
Pe de o parte, procesul este cel mai recent capitol într-o bătălie de opt ani împotriva unei conducte de petrol în valoare de 8,2 miliarde de dolari. Pe de altă parte, face parte dintr-o luptă pentru suveranitate care datează din secolul al XVII-lea, când coloniștii europeni au început să acapareze pământuri de la triburile native americane.
Cazul marchează, de asemenea, prima dată când reclamanții încearcă să impună o lege privind „Drepturile Naturii” într-un tribunal tribal.
Aceste legi, care stabilesc drepturi legal executorii ale naturii, speciilor și ecosistemelor, au fost adoptate de mai multe grupuri tribale și zeci de guverne municipale din SUA și Canada, au fost consacrate în constituțiile Ecuadorului și Ugandei și au fost recunoscute prin decizii judecătorești în Columbia, India și Bangladesh.
„Este important să menționăm rădăcinile indigene ale acestei mișcări. Cosmologia împărtășită de grupurile indigene, conform căreia natura nu doar că are drepturi, ci este o entitate pe care trebuie să o protejăm”, a declarat pentru PlanetaNoastra Maria Antonia Tigre, un specialist global în litigii climatice la Sabin Center for Climate Change Law, din cadrul Columbia Law School.
Tigre a spus că, deși aceste legi câștigă teren la nivel mondial, multe decizii nu sunt aplicate în totalitate deoarece este greu să tragi la răspundere companii sau guverne pentru schimbările climatice sau distrugerea mediului.
„Aplicarea este foarte grea. Asta este de fapt problema. Obții decizii judecătorești care sunt uimitoare și foarte progresiste, dar adesea nu sunt aplicate”, a spus ea.
Cu toate acestea, de data aceasta situația ar putea fi diferită deoarece cazul este audiat de un tribunal tribal.
„Adăugă o perspectivă complet diferită, deoarece presupun că un tribunal tribal va fi mai receptiv la Drepturile Naturii, iar grupurile tribale vor fi mai predispuse să aplice hotărârea”, a spus Tigre.
O luptă puternică
Reclamanții au cerut instanței să anuleze permisele de apă care au permis companiei Enbridge să construiască conducta, să declare că drepturile manoomin au fost încălcate și să emită „o declarație juridică obligatorie” conform căreia, pe viitor, statul Minnesota trebuie să obțină consimțământul explicit al tribului înainte de a elibera permise care ar putea afecta teritoriile lor.
„Și că membrii tribului Chippewa au un drept de suveranitate și autodeterminare de a adopta legile pe care le-au adoptat. Și aceste drepturi nu pot fi încălcate sau violate de guverne sau entități comerciale precum Enbridge”, a declarat Thomas Linzey, consilier juridic principal pentru Center for Democratic and Environmental Rights, care consiliază reclamanții.
În timpul unui webinar recent, Linzey a explicat cum statul Minnesota opune rezistență atât în tribunale federale, cât și tribale. Mai întâi a încercat să blocheze cazul în tribunalul tribal și, când acest lucru a eșuat, a dat în judecată tribunalul tribal White Earth într-un tribunal districtual al SUA. Când cazul a fost respins, statul Minnesota a cerut unei curți federale de apeluri să anuleze decizia. Se așteaptă ca litigiul federal să continue în 2022.
Între timp, Curtea de Apel a Tribunalului Tribal White Earth încă nu a emis o hotărâre privind un alt apel depus de statul Minnesota.
Linzey descrie cazul ca pe un „labirint complicat cu multe piese în mișcare”, care arată „pașii pe care i-au făcut pentru a încerca să împiedice tribunalul tribal să audieze de fapt acest caz și să decidă”.
Dacă reclamanții vor avea succes, cazul ar putea avea repercusiuni extinse, a declarat avocatul tribal White Earth, Frank Bibeau, deoarece ar crea un precedent, permițând altor triburi să intenteze procese similare pentru a susține „Drepturile Naturii” în teritoriile lor.
„Cred că ceea ce se întâmplă aici ar putea fi foarte bine ceea ce cauzează oprirea noilor conducte în America de Nord și ar putea fi foarte bine reechilibrarea instrumentelor și balanței ecologice între triburi și state. Și dacă triburile au capacitatea de a cere consimțământ, atunci cred că asta va face statele să se gândească mult mai mult la modul în care își desfășoară procedurile de autorizare”, a spus Bibeau.
Tigre consideră, de asemenea, că acest caz ar putea avea un efect de domino.
„Mișcarea ‘Drepturilor Naturii’ a început în Ecuador și s-a răspândit rapid în alte țări, mai întâi în America Latină și apoi în alte regiuni geografice. Cred că același lucru se întâmplă și cu cazurile de litigii climatice. Există o fertilizare încrucișată. Dacă un caz are succes, poate declanșa o tendință.”
