„Reducetarianismul” este ideea că a determina oamenii să mănânce mai puține produse de origine animală este mai realist decât a-i convinge să devină complet vegetarieni sau vegani. De ce să aspirăm la un astfel de lucru? Deoarece reducerea consumului de produse de origine animală va scădea emisiile de gaze cu efect de seră asociate producției lor și, prin urmare, va ajuta planeta în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Sună logic—cu siguranță, uciderea mai puține animale poate fi privită ca o victorie—și totuși, mulți oameni se confruntă cu dificultăți legate de ideea de reducetarianism. Consumatorilor de carne nu le place să li se spună că ar trebui să mănânce mai puțin din mâncarea pe care o iubesc. Activiștii pentru drepturile animalelor insistă că este inacceptabil să ucizi orice animal pentru consum uman. Rezultatul este un impas inconfortabil, în care conversațiile despre o problemă presantă pur și simplu nu au loc pentru că nimeni nu știe ce să spună.
De aceea ar trebui să fim cu toții recunoscători pentru Brian Kateman. El este o persoană care nu renunță când vine vorba de a discuta lucruri inconfortabile—mai exact, dietele noastre. Scriitorul din New York și fondatorul Reducetarian Foundation continuă să încerce să avanseze această conversație cu articolele sale provocatoare, conferințele anuale și acum un documentar nou-nouț numit „Meat Me Halfway”, care este lansat pe 20 iulie 2021.
Filmul, care este descris într-un comunicat de presă ca fiind, în esență, teza lui Kateman, „nu predică în mod specific evitarea cărnii în totalitate, ci mai degrabă încurajează consumul redus de carne din diverse motive legate de sănătate, mediu și bunăstare animală”. În el, Kateman se angajează într-o serie de conversații cu oameni care se află pe poziții opuse în dezbaterea despre carne, dar care sunt totuși dispuși să aibă o discuție sinceră despre originile convingerilor lor și de ce simt atât de puternic.
Pe parcursul filmului, Kateman are o discuție lungă cu părinții săi, care nu au gustat niciodată un avocado înainte și cred că pizza este un aliment sănătos. Vorbește cu Anita Krajnc de la Animal Save Movement, care organizează priveghiuri pentru porcii duși la abatoare; ea îl invită pe Kateman să i se alăture, iar aceasta este o experiență profund emoționantă care este transmisă frumos în film. Vizitează ferma White Oak Pastures din Georgia, unde animalele sunt crescute și sacrificate în cel mai blând și mai atent mod posibil. Se întâlnește cu oameni de știință din Silicon Valley care lucrează la dezvoltarea cărnii și a peștelui bazate pe celule și stă de vorbă cu scriitori și cercetători renumiți Dr. Marion Nestle, Mark Bittman, Bill McKibben și alții.
Nestle, în mod curios, nu este un fan al cărnii crescute în laborator. Le descrie ca fiind în afara interesului ei: „Sunt artificiale, așa că nu mă interesează. Aș prefera să mănânc carne de la un animal care a fost crescut în cele mai bune condiții posibile.” La un moment dat în interviul cu Kateman, ea admite că este fascinată de modul în care lumea vegană urmărește dezvoltarea cărnii artificiale, pe care ea o interpretează ca o sete persistentă pentru aceasta. „Le lipsește”, spune ea, pentru că oamenilor le place instinctiv să mănânce carne.
Michael Selden, CEO al Finless Foods, o companie de fructe de mare crescute în laborator, contrazice acest punct de vedere conform căruia produsele de laborator sunt artificiale. „Laboratoarele sunt folosite pentru a produce bere”, subliniază el. „Majoritatea gustărilor pe care le mâncăm au fost dezvoltate și testate în laboratoare.” Își exprimă frustrarea față de faptul că oamenii au atât de multe întrebări și îngrijorări cu privire la modul în care sunt făcute aceste noi cărni de laborator—și prea puține despre modul în care sunt făcute alimentele pe care le mănâncă acum. Există motive puternice pentru legile ag-gag care interzic filmarea în interiorul abatoarelor, argumentează el, și oamenii ar face bine să înceapă să pună întrebări despre acestea.
Nu se ajunge la un consens la sfârșitul documentarului, nu există declarații finale grandioase. Scopul filmului pare să fie mai degrabă acela de a prezenta diferitele puncte de vedere și de a ajuta spectatorul sceptic să înțeleagă că mulți oameni—vegani, consumatori de carne, fermieri și oameni de știință—încearcă cu toții să-și facă partea pentru a face lumea un loc mai bun pentru animale, abordând problema din perspective drastic diferite. A se convinge pe sine că deține superioritatea morală este o abordare periculoasă și cu viziune îngustă.
Aceasta este o abordare profund revigorantă, în special după debaclul «Seaspiracy», în care regizorul a părut extrem de insistent și determinat să realizeze fiecare interviu cu o concluzie prestabilită, în ciuda faptului că avea un mesaj important de transmis. Kateman este opusul, deschis la minte și curios, dispus să vorbească cu oricine despre munca lor pentru a o înțelege mai bine. Merită cu siguranță văzut.
Puteți accesa „Meat Me Halfway” pe Amazon și iTunes, începând cu 20 iulie 2021.
