Plasticul a devenit omniprezent în lumea materialelor, în mare parte datorită costului său redus și durabilității. Din păcate, aceste atribute reprezintă și problema. Plasticul necesită secole pentru a se descompune și poluează fiecare colț al planetei.
Pentru textile, opțiunile non-plastice sunt destul de ușor de găsit. Pentru produse mai durabile unde de obicei se folosește pielea, consumatorii au de ales între pielea vegană – în general fabricată din plastic – sau un produs animal. Pentru mulți dintre noi, niciuna dintre aceste opțiuni nu este de dorit. Iată unde intervine pielea din plută!
Materialul din plută este un material natural sau un substitut de piele care este fabricat din stejarul de plută. Scoarța recoltată de pe stejar se regenerează după ce pluta este îndepărtată, ceea ce o face o resursă sustenabilă și biodegradabilă, iar aproape toate produsele din plută pot fi reciclate.
Materialul din plută este ușor, impermeabil, compresibil și are conductivitate termică scăzută. Materialul din plută este folosit ca material de construcție, în instrumente muzicale, în rachete ca izolație, ambalaje, încălțăminte, mobilier și, mai recent, îmbrăcăminte și accesorii.
Specia de stejar de plută (Quercus Suber) este originară din bazinul mediteranean vestic. Portugalia și Spania sunt cei mai mari producători de plută. Portugalia produce aproximativ 100.000 de tone de plută pe an, în timp ce Spania produce aproape 62.000 de tone.
Cum se fabrică materialul din plută?
Procesul de recoltare a plutului începe cu etapa de decorticare. Decorticarea se realizează manual cu o secure special concepută. Prima decorticare are loc atunci când arborele are între 20 și 30 de ani și nu îndeplinește cerințele de calitate pentru a fi utilizat industrial. Următoarea decorticare se realizează la nouă ani după prima.
Pluta este fiartă, marcată și tăiată. Ulterior, scândurile de plută sunt separate pe categorii de calitate. Pluta va trece, de asemenea, printr-o fază de uscare și va fi spălată și apoi tratată pentru industria în care va fi utilizată. Pentru materialul din plută, pluta este lăsată să se usuce timp de aproape șase săptămâni și apoi este fiartă în apă și aplatizată pentru a crea foi de plută. Materialul din plută este produs din foi laminate fine de plută naturală sau prin lipirea plutului de un material textil sau altă bază. Deoarece pluta este un material fragil, acest al doilea strat este necesar pentru ca materialul să poată fi utilizat ca material textil.
Istoric și utilizări
Deși a fost folosită în încălțăminte acum mii de ani, industria plutului a început să creeze noi materiale din plută pentru obiecte precum mobilierul și acoperirile abia la sfârșitul secolului al XX-lea, iar materialul din plută folosit în accesorii și îmbrăcăminte a atras atenția doar în secolul al XXI-lea.
Companiile pot crea piele din plută pentru a înlocui pielea animală în genți, rucsacuri, portofele, curele, pantofi și rochii sau pot folosi materialul pentru tapițerie. Potrivit unui studiu care analizează pluta ca material în modă, pluta în sine nu este considerată un material textil adevărat, deoarece trebuie adăugat un aditiv sau un al doilea strat la țesătură, pluta putând fi fragilă. Cu toate acestea, lipirea plutului cu alte fibre permite straturi subțiri de material, ceea ce permite ca țesătura să fie cusută cu ușurință.
Este pluta impermeabilă?
Da, pluta este impermeabilă. Pluta este compusă în principal din suberină și lignină, fiecare reprezentând respectiv 43% și 22% din masa uscată a plutului, și ambii polimeri sunt puternic hidrofobi, conform unui studiu privind calitatea plutului.
Plută vs. piele
Pielea din plută este preferată în detrimentul pielii animale datorită sustenabilității sale și impactului redus asupra mediului. În special, pluta poate fi folosită ca o alternativă umană și fără plastic la un produs animal.
În etapa de recoltare, care se realizează manual și cu unelte speciale, industria plutului are un impact redus asupra mediului, deoarece stejarii de plută își regenerează scoarța după ce este îndepărtată. Arborii sunt decojiți la aproximativ nouă ani pentru a permite suficient timp de creștere.
Conform cercetărilor care compară pluta și pielea, pluta laminată a demonstrat o permeabilitate mai scăzută la vaporii de apă, o permeabilitate mai scăzută la aer, o rezistență mai mare la abraziune și aproape aceleași abilități termice ca și pielea animală. Pielea s-a dovedit a fi aproape de două ori mai groasă decât pluta laminată, dar rezistența termică și conductivitatea termică între cele două materiale au fost practic aceleași. O permeabilitate scăzută la aer înseamnă că materialul poate proteja de vânt, în timp ce o permeabilitate scăzută la apă protejează de apă. O rezistență mai mare la abraziune înseamnă că materialul este capabil să reziste la uzură.
Este materialul din plută durabil?
Da, materialul din plută are o rezistență ridicată la tracțiune în direcția urzelii și o rezistență ridicată la abraziune, conform unei lucrări despre aplicarea substratului de plută în îmbrăcăminte.
Sustenabilitatea și impactul asupra mediului
Pluta este o resursă regenerabilă; este reciclabilă și, de asemenea, sechestrează dioxidul de carbon. Doar pădurea portugheză, care deține 32% din suprafața globală de păduri de stejar de plută, a sechestrat 4,8 milioane de tone de dioxid de carbon, conform unui studiu privind sustenabilitatea plutului. În plus, atunci când scoarța de pe un stejar de plută este recoltată, acesta va produce între 250% și 450% mai mult plută decât un arbore care nu a fost recoltat. Această recoltare de plută stimulează creșterea, care va continua să sechestreze mai mult dioxid de carbon. Același studiu a constatat că aproximativ 182.000 de tone de dioxid de carbon vor fi fixate prin producția de 350.000 de tone de plută.
Ciclul pădurilor de stejar de plută poate fi împărțit în patru etape, conform unei analize a extracției plutului în Catalonia.
- Prima etapă este plantarea, dar aceasta nu se întâmplă în Catalonia datorită regenerării naturale a arborilor.
- Decorticarea plutului este a doua etapă; cel mai mare impact asupra mediului are loc în această etapă din cauza transportului lucrătorilor și al plutului. Contribuția este la potențialul de încălzire globală (GWP) al evaluării impactului asupra mediului și, în total, poate contribui cu 145 kg de echivalent dioxid de carbon pentru o tonă de plută extrasă.
- A treia etapă este zgârierea, care se întâmplă la trei ani după ce pluta este decorticată și se realizează pentru a promova extracția viitoare de plută. Cu toate acestea, unele zone nu fac acest lucru pentru a reduce costurile. Impactul aici este transportul, dar este mai mic decât cel al decorticării plutului.
- Etapa finală este curățarea arbuștilor și gestionarea drumurilor. Acest lucru previne concurența interspecii, reduce riscurile de incendiu și, dacă este necesar, deschide noi drumuri pentru accesul în pădure. Această etapă finală va contribui la GWP al evaluării impactului asupra mediului cu 33 kg de echivalent dioxid de carbon.
În general, pluta este sustenabilă, dar materialele și tehnicile specifice utilizate în crearea materialului din plută variază foarte mult. De exemplu, unele companii folosesc bumbac certificat Global Organic Textile Standard (GOTS) pentru a-și crea materialul. GOTS este un standard global de prelucrare a textilelor care este utilizat pentru fibre organice și încorporează criterii sociale și ecologice în proces.
Între timp, unele companii își tratează materialul cu substanțe hidrofobe și rezistente la pete care pot conține compuși perfluorurați (PFAS), cunoscuți ca „substanțe chimice eterne” în mediu. Agenția Statelor Unite pentru Protecția Mediului (EPA) notează că „studiile științifice au arătat că expunerea la anumite PFAS din mediu poate fi legată de efecte dăunătoare asupra sănătății la oameni și animale.” (Alte surse sunt mai categoric negative.)
Produsele din plută ar trebui să specifice dacă folosesc sau nu repelenți pentru țesături și ce material de suport este utilizat în produsele lor.
Nu există încă un sistem de certificare pentru țesăturile din plută, dar Rainforest Alliance încearcă să certifice pădurile de plută din Spania și Portugalia și a certificat prima sa pădure de plută din Maroc în 2007. Certificarea forestieră sustenabilă promovează gestionarea responsabilă din punct de vedere ecologic și social a pădurilor.
Pro și contra materialului din plută
PRO
Durabil și sustenabil: Pluta laminată are o rezistență mai mare la abraziune în comparație cu pielea.
Rezistent la apă: Proprietățile plutului îi permit să fie rezistent la apă și să aibă o permeabilitate scăzută la vaporii de apă.
Ecologic: Pădurile de plută pot sechestra 5,7 tone de CO2 pe hectar pe an, iar pluta este o sursă regenerabilă. Arborii de plută mențin, de asemenea, stocuri de carbon pe o perioadă lungă de timp.
CONTRA
Tratament: În funcție de tipul de țesătură, materialul din plută poate fi tratat cu substanțe chimice dăunătoare. De asemenea, poate fi susținut cu textile care îl fac greu de reciclat.
Atunci când sunt realizate corect, țesăturile și pielea din plută îndeplinesc toate cerințele. Pluta oferă un material vegetal de înaltă performanță, ca o alternativă sustenabilă la pielea animală și la materialele plastice poluante pentru planetă. Asta merită un toast!
