Campaniile ridicole de greenwashing ale industriei distrag atenția de la alte adevăruri neplăcute despre ceea ce se întâmplă în spatele scenei de producție.
Industria modei rapide se străduiește din greu să îi facă pe cumpărători să creadă că este sustenabilă, cheltuind sume enorme de bani pe campanii masive de PR pentru a prezenta eforturile ecologice și a lansa noi linii de îmbrăcăminte „organice” sau „naturale”. Acest lucru, totuși, este o afirmație imposibilă deoarece consumerismul și ritmul de producție necesare pentru ca moda rapidă să fie viabilă sunt prea mari și intrinsec nesustenabile. Orice afirmații contrare sunt doar greenwashing.
Industria modei, totuși, are multe motive să se ascundă în spatele campaniilor sale de PR și să redirecționeze atenția consumatorilor către eforturi ecologice, fie ele utile sau nu. Există atât de multe alte lucruri neplăcute care se întâmplă în spatele scenei, încât greenwashing-ul servește măcar ca o distragere. Huffington Post a publicat recent o listă cu „5 adevăruri pe care industria modei nu vrea să le știi”, toate fiind fapte profund tulburătoare (și totuși nu surprinzătoare) despre metodele de producție dubioase din spatele acelor haine la modă de pe manechinele din magazine precum Zara, H&M;, Forever 21, Topshop, TJ Maxx și J.Crew, printre nenumărate altele.
Voi împărtăși 3 dintre cele cinci „adevăruri” care mi-au rezonat în mod deosebit, dar vă îndemn să aruncați o privire asupra articolului original, scris de Shannon Whitehead, care este foarte informativ.
1. Hainele din moda rapidă sunt pline de substanțe chimice toxice, inclusiv plumb.
Un număr de comercianți cu amănuntul au semnat acorduri pentru a reduce cantitățile de metale grele din hainele lor, dar nu s-au ținut de cuvânt. Multe lanțuri continuă să vândă genți, pantofi și curele contaminate cu plumb, care depășesc cu mult limita legală.
Voi adăuga că Greenpeace a făcut o muncă considerabilă în acest domeniu, lansând o campanie iarna trecută numită „Micii monștri”, o frază care descrie resturile chimice dezgustătoare care aderă la hainele noi mult timp după ce au părăsit fabricile. Efectul pe care aceste substanțe chimice îl pot avea asupra celor care le poartă, în special a copiilor, este grav.
2. Margelele și paietele indică munca copiilor.
Un număr mare de haine produse peste hotare sunt fabricate în fabrici aflate în casele oamenilor, unde lucrătorii casnici care trăiesc în locuințe mizere cu o singură cameră, împreună cu familiile lor, se luptă să finalizeze cât mai multe piese posibil. Adesea, copiii își ajută părinții să facă lucrările complicate cu mărgele, poate pentru că degetele lor mici sunt agile, dar și pentru că, cu cât mai multe piese sunt finalizate, cu atât mai mulți bani vor intra.
Aparent, mașinile care pot face acest tip de muncă sunt extrem de scumpe și trebuie achiziționate de fabrica de îmbrăcăminte, ceea ce este improbabil dacă munca manuală mai ieftină este disponibilă.
3. Industria modei vrea să te simți imediat „demodat”.
Cu designeri care creează stiluri noi și inundă magazinele cu produse noi zilnic sau săptămânal, este imposibil să ții pasul. Niciun cumpărător nu va simți vreodată că a „găsit” acel stil atemporal, deoarece se schimbă atât de repede.
Modelul de afaceri al modei rapide se bazează pe vânzarea unui volum mare de produse ieftine cu o marjă mică, ceea ce înseamnă că magazinele trebuie să vândă mult pentru a face profit, așa că vor face orice pentru a determina oamenii să cumpere. Perpetuarea unui sentiment constant de insatisfacție față de nivelul de „a fi la modă” este un model care s-a dovedit a funcționa.
Cel mai bine este să stai departe. Cumpără la mâna a doua, cumpără nou din magazine de îmbrăcăminte deținute privat sau buticuri de designeri, cumpără mai puține articole de calitate superioară, sau reinterpretează piese nedorite/demodate dacă te descurci cu o mașină de cusut. Există o mulțime de alternative, atâta timp cât ești dispus să renunți la ușurința adictivă a cumpărăturilor de modă rapidă.
