Când lanțul de supermarketuri Morrisons, cu sediul în Regatul Unit, a anunțat că își propune să treacă toți furnizorii agricoli din Marea Britanie la zero net, a făcut din „agricultura regenerativă” un pilon central al acestui efort. A fost, la momentul respectiv, un semn oarecum remarcabil al progresului pe care conceptul de agricultură regenerativă l-a făcut.
Acum, într-un alt semn de acceptare și amplificare a unui termen odinioară de nișă, gigantul canadian de produse din cartofi congelați McCain promite să treacă 100% din suprafața sa cultivată cu cartofi (aproximativ 370.000 de acri la nivel mondial) la practici regenerative până în 2030.
„Pandemia a pus în evidență natura precară a sistemului nostru alimentar global”, a declarat CEO-ul McCain, Max Koeune. „Dar cele mai mari provocări cu care ne confruntăm sunt legate de schimbările climatice. Se estimează că un sfert din emisiile de carbon cauzate de om provin din producția de alimente și, dacă trebuie să cultivăm mai multă hrană pentru a hrăni mai mulți oameni, acest lucru se va intensifica doar. Dacă nu transformăm modul în care cultivăm alimentele, întregul sistem riscă să sufere daune ireparabile.”
Este un angajament suficient de mare care este probabil să aibă efecte semnificative de undă – la fel ca anumite produse din cartofi congelați – în întreaga industrie agricolă. Prin urmare, merită să ne întrebăm ce înseamnă exact „agricultură regenerativă”?
Potrivit Noble Research Institute, o organizație independentă non-profit axată pe provocările din agricultură, agricultura regenerativă poate fi definită în linii mari ca „procesul de refacere a solurilor degradate folosind practici bazate pe principii ecologice”. Ca atare, spun ei, se concentrează mai mult pe rezultate – îmbunătățiri ale sănătății și calității solului, ale sănătății solului, apei, plantelor, animalelor și oamenilor – decât pe practici prescriptive. În acest sens, este diferită de agricultura „ecologică” (organică), care definește un set specific de reguli care guvernează ce este permis și ce nu este permis în fermele certificate.
Susținătorii spun că acest lucru permite fermierilor să preia conducerea și să rezolve problemele pe baza nevoilor specifice ale fermei lor. Potrivit editorului adjunct al publicației The Counter, Joe Fassler, însă, această putere se poate dovedi și slăbiciunea conceptului. Fassler susține în The Counter că atenția pe care agricultura regenerativă o primește acum din partea investitorilor, corporațiilor și factorilor de decizie politică deopotrivă înseamnă că un decont inevitabil este pe drum:
De la utilizarea substanțelor chimice agricole la provocările legate de echitate și acces, există dezbateri intense despre aproape toate aspectele legate de ceea ce este și ce nu este regenerativ. Acesta este și rezultatul la care a ajuns o echipă condusă de Ken E. Giller de la Universitatea Wageningen din Olanda într-o lucrare pentru Outlook on Agriculture, sugerând că provocarea nu este doar o lipsă de claritate, ci, în unele cazuri, abordări direct opuse aplicate sub aceeași denumire:
Deci, revenind la angajamentul McCain, înainte ca cineva să sărbătorească prea zgomotos, merită menționat că vorbim încă despre monocultură de cartofi la scară masivă. Ca atare, va fi probabil necesar să săpăm (scuzați jocul de cuvinte!) în detalii – dar multe dintre aceste detalii ar putea fi încă în curs de elaborare.
Iată cum definesc ei starea actuală a progresului în raportul lor, începând cu un Cadru de Agricultură Regenerativă dezvoltat în colaborare cu fermierii lor:
Așa cum sugerează afirmația de mai sus, munca nu este încă terminată. Înainte de tranziția către agricultura regenerativă în 2030, de exemplu, compania intenționează să opereze trei „Ferma Viitorului” desemnate, care să acționeze ca laboratoare de cercetare și dezvoltare pentru practicile agricole regenerative, cu un accent specific pe cultivarea cartofilor. Având în vedere amploarea operațiunilor McCain, ar trebui să sperăm cu toții că rezultatele acestor ferme de probă vor fi îmbunătățiri semnificative ale impacturilor prea des dăunătoare ale practicilor convenționale din trecut.
De asemenea, merită menționat că angajamentul de a urma practici regenerative este doar o parte dintr-un set mai larg de promisiuni dezvăluite ca parte a Raportului său de Sustenabilitate 2020. Alte angajamente includ o reducere cu 50% a emisiilor operaționale absolute până în 2030 – și o trecere la energie 100% regenerabilă. Și o reducere, ce-i drept mai puțin impresionantă, cu 30% a intensității emisiilor în întregul lanț de aprovizionare.
