Majoritatea cumpărătorilor isteți ar ghici că un morman de genți Louis Vuitton, vândute de un vânzător ambulant dubios cu 20 de dolari bucata, probabil nu sunt autentice. Dar ce ziceți de o sticlă arătoasă de ulei de măsline extra-virgin pe raftul supermarketului? Chiar și cel mai priceput cumpărător s-ar putea să nu bănuiască că în spatele etichetei se ascund 12 uncii de, să zicem, banal ulei de porumb. Bine ați venit în lumea fraudei alimentare.
Într-o țară unde avem reglementări relativ stricte privind etichetarea, mulți producători de alimente reușesc totuși să-i înșele pe cumpărători adăugând materiale de umplutură sau diluând produsul autentic cu ingrediente mai puțin costisitoare, fără știrea consumatorului. Și de fapt, a devenit atât de răspândită încât Convenția Farmacopeică a SUA, o organizație non-profit care stabilește standarde folosite de FDA, a înființat o bază de date pentru a urmări infracțiunile. Numită Baza de date a fraudelor alimentare (FFD), aceasta descrie frauda alimentară ca fiind „substituția deliberată, adăugarea, modificarea sau denaturarea alimentelor, ingredientelor alimentare sau ambalajelor alimentare, sau declarațiile false sau înșelătoare făcute despre un produs în scopul obținerii unui câștig economic”. Aceasta conține un număr șocant de înregistrări.
Și în timp ce o poșetă contrafăcută poate cauza puțin mai mult rău decât jenă la descoperirea ei, mâncarea falsă poate fi un motiv de îngrijorare. Aceasta îi poate induce periculos în eroare pe cei care suferă de alergii alimentare. De asemenea, unele articole utilizate nu sunt destinate consumului uman, în timp ce altele conțin componente toxice, cum ar fi plumbul sau melamina. Deși lista alimentelor din baza de date este extinsă, iată câteva dintre cele mai frecvent consumate la care trebuie să fiți atenți.
1. Sucul de portocale
Ce ar putea fi complicat la suc de portocale? Este făcut din portocale, stoarse – exceptând cazurile când nu este. Faptul că unii producători de suc se simt obligați să-și „pompeze” produsul în mod regulat cu ingrediente care nu provin din portocale pare exagerat, dar o fac. Și de fapt, sucul de portocale este unul dintre articolele cele mai populare în care se strecoară ingrediente suspecte în amestec. FFD este plină de sucuri de portocale false, una dintre cele mai șocante dezvăluie un amestec de zahăr din sfeclă, zahăr din porumb, glutamat monosodic, acid ascorbic, sulfat de potasiu, pulpă de portocale spălată, solide de grapefruit și un produs secundar dintr-un sistem de distilare a apei.
Dar nutriționiștii critică sucul de portocale dintr-un alt motiv. Plin de zahăr, calorii și carbohidrați, sucul de portocale nu este mult mai bun pentru tine din punct de vedere nutrițional decât băuturile carbogazoase sau orice altă băutură îndulcită, relatează Business Insider. Poate de aceea vânzările de suc de portocale sunt în scădere, într-un moment în care americanii chiar mănâncă mai mult mic dejun ca niciodată.
2. Mierea
Spălarea mierii a făcut recent știri datorită unui caz pe scară largă în China, unde stocurile sunt frecvent contaminate cu un antibiotic potențial periculos – cei care spală mierea maschează originea mierii, iar produsul pătat este expediat prin sistem către consumatorii neștiutori.
De asemenea, mierea mai ieftină este din ce în ce mai des vândută ca soiuri mai scumpe. Mierea este unul dintre cele mai frecvent etichetate greșit alimente, reprezentând 7% din cazurile de fraudă alimentară. Anul trecut, Food Safety News a testat miere și a constatat că 75% din mierea cumpărată din magazine nu conținea polen. Oamenii cumpără încă un produs făcut de albine, dar fără polen autoritățile de reglementare alimentară nu pot identifica sursa mierii. Testările ulterioare au descoperit că o treime din mierea falsă a fost importată din Asia și era contaminată cu plumb și antibiotice.
Consiliul Național al Mierii afirmă că reglementările permit filtrarea polenului ca parte a îndepărtării „părților de albine” și a altor materii organice, dar există încă motive de îngrijorare. FFD listează o mulțime de ingrediente care nu sunt miere, cum ar fi siropul de zaharoză, siropul de zahăr, siropul de trestie parțial inversat, siropul de porumb, siropul de glucoză, siropul de porumb bogat în fructoză, zahărul din sfeclă și o mulțime de îndulcitori neautentici. Vestea bună este că testele de la Food Safety News au constatat că toate mostrele lor din piețele țărănești, cooperative și magazine de alimente integrale precum Trader Joes au fost autentice.
3. Uleiul de trufe
Acesta este un șoc pentru orice pasionat de gastronomie la descoperirea sa. uleiul fin de trufe pe care bucătarii amatori și restaurantele iubite îl stropesc pe pizza, paste și salate… nu este aromat cu trufe adevărate. Nu, majoritatea uleiurilor de trufe comerciale sunt create amestecând ulei de măsline cu un agent de aromatizare sintetic pe bază de petrol, de obicei 2,4-ditiapentan. Sunetul colectiv al inimilor sparte ale gurmanzilor când The New York Times a publicat un articol despre această practică a fost aproape audibil; toată acea reverie visătoare petrecută pe o substanță chimică creată într-un laborator! Uleiul de trufe autentic poate fi greu de găsit, dar verificați eticheta pentru „aromă” sau „esență” de trufe pentru a identifica uleiurile false; ambii termeni nu sunt descrieri alimentare aprobate de USDA.
4. Afinele
În articolul 7 batoane nutritive care sunt mai rele decât dulciurile, am descoperit că batonul Berry Blast PowerBar (știți, cel cu poze cu fructe de pădure imprimate pe ambalaj) conținea, ta-da, deloc fructe de pădure. Fructele de pădure, și afinele în special, au devenit vedete superalimente și, în consecință, sunt frecvent falsificate – există o listă destul de lungă de produse alimentare din comerț care conțin cuvinte sau fotografii sugerând că afine reale au fost folosite în produse, când de fapt, nu au fost.
Organizația non-profit Consumer Wellness Center a raportat că multe „afine” din produse populare pe care le-au găsit nu erau nimic mai mult decât gâlme de zahăr, sirop de porumb, amidon, ulei hidrogenat, arome artificiale și coloranți artificiali albastru nr. 2 și roșu nr. 40. Și acestea provin de la producători populari precum Kellogg’s, Betty Crocker și General Mills. Dacă vedeți covrigi, cereale, pâine, brioșe, cereale și alte articole care promit afine, verificați cu atenție lista de ingrediente pentru, ați ghicit, afine reale. De asemenea, rețineți că coloranții artificiali albastru nr. 2 și roșu nr. 40 indică probabil „afine false la lucru aici”.
5. Laptele
Lapte fals vândut ca produs autentic? Pare imposibil, dar nu este. Laptele este unul dintre cele mai frecvent falsificate produse alimentare. O privire în FFD arată pagini de rezultate pentru lapte, cu o listă de coșmar de substanțe falsificatoare. Pentru început: melamină, surse animale neautentice, formaldehidă, uree, peroxid de hidrogen, ulei de mașină, detergent, sodă caustică, amidon, apă nepotabilă, seu de vacă și untură de porc. Gulp.
6. Peștele
Între problemele de sustenabilitate și nivelurile de mercur, mulți dintre noi sunt obsesiv de sârguincioși în privința peștelui pe care îl cumpărăm. Așa că este deprimant și supărător să descoperi că un studiu realizat de Oceana între 2010 și 2012 a constatat că 33% din cele 1.215 mostre analizate la nivel național erau etichetate greșit conform ghidurilor FDA. Mostrele au fost colectate din 674 puncte de vânzare din 21 de state.
Mostrele etichetate ca snapper și ton aveau cele mai mari rate de etichetare greșită (87 și 59 la sută); doar șapte din cele 120 de mostre de snapper roșu cumpărate la nivel național erau de fapt snapper roșu, celelalte 113 mostre erau alt pește.
În același timp, peștele de crescătorie este vândut ca pește sălbatic, iar scoicile sunt uneori fileuri de pește alb tăiate în formă. Și cumpărător, fii atent: un studiu Consumer Reports a inclus o mostră de „grouper” care era de fapt tilefish, un pește care conține nivele de mercur înfricoșător de ridicate.
7. Șofranul
Puține condimente sunt la fel de exotice sau scumpe ca șofranul și, în consecință, puține condimente sunt falsificate la fel de frecvent. De obicei, în locul firelor costisitoare de culoare purpurie, conform FFD, se găsesc substanțe falsificatoare creative, cum ar fi flori de gălbenele și calendula, curcuma, mătase de porumb, petale de mac, ceapă vopsită, gips, cretă, amidon, borax și glicerină, tartrazină, sulfat de bariu, colorant de santal, iarbă colorată și fibre de mătase vopsite în roșu.
8. Uleiul de măsline
Cercetătorii au constatat că uleiul de măsline este alimentul cel mai vulnerabil la fraudă. În cele mai multe cazuri, consumatorii primesc o calitate inferioară celei etichetate – ulei de măsline obișnuit în loc de extra-virgin, sau un soi mai ieftin, non-italian, vândut ca italian. Dar uleiul de măsline este, de asemenea, frecvent diluat cu uleiuri false, cum ar fi uleiul de alune, uleiul de porumb, uleiul de floarea-soarelui, uleiul de arahide, uleiul vegetal, uleiul de soia, uleiul de palmier și uleiul de nucă. O mostră a conținut chiar untură.
În cazuri rare, pot fi adăugate soiuri de ulei care nu sunt destinate consumului alimentar. Într-un caz notoriu, peste 600 de spanioli au murit în 1981 după ce au consumat un ulei industrial de rapiță, nealimentar, care a fost vândut ca ulei de măsline.
9. Sucul de rodie
Sucul de rodie este o altă categorie de alimente afectată de propria popularitate. De când a apărut pe piață, sucul de rodie a fost lăudat pentru conținutul ridicat de antioxidanți, pentru care consumatorii sunt dispuși să plătească un preț premium. Așa că este cu o oarecare frustrare să descoperi că sucul „de rodie” este adesea diluat cu suc de struguri sau de pere, zahăr și sirop de porumb bogat în fructoză. Au existat, de asemenea, rapoarte despre „suc de rodie sintetic” care nu conținea deloc urme de suc real.
10. Cafeaua
Dacă cumpărați boabe întregi și le măcinați acasă, există mai puține șanse ca cafeaua dumneavoastră de dimineață să fi fost „îmbunătățită” cu ciudățeniile derutante care își fac loc în cafeaua măcinată și instantaneu, datorită producătorilor de cafea nehonști. Următoarele au fost găsite în aceste forme de cafea: crenguțe, coji de cafea, porumb prăjit, orz prăjit, boabe de soia prăjite, pudră de cicoare, făină de secară, făină de cartofi, zahăr ars, caramel, smochine, sâmburi de curmale prăjiți, glucoză, maltodextrină, amidon și pergament măcinat prăjit.
Morala poveștii? Nu vă lăsați speriați de toate acestea, dar fiți conștienți. Cumpărați alimente integrale atunci când puteți. Cumpărați de la cooperative de încredere și piețe țărănești atunci când este posibil. Știți că numele bine cunoscute și brandurile mai mari ar trebui să fie oarecum fiabile, deoarece au mult de pierdut dacă sunt prinse că etichetează greșit. Și fiți atenți la oferte care par prea bune pentru a fi adevărate; șofranul acela super ieftin ar putea fi de fapt doar petale de margaretă vopsite.
