Este greu de crezut că acum doar șase luni, ne confruntam cu cea mai scurtă zi din an—și acum, brusc, soarele apune la ora de culcare, iar prima zi neoficială de vară este deja aici.
Cum s-a întâmplat asta?! Solstițiile de iarnă și vară uneori par să fie vorbite cu sezoanele pe care le reprezintă—nu ar trebui ca cea mai lungă zi din an să fie și cea mai fierbinte și să apară în mijlocul verii?
Răspunsurile la acest fenomen și altele sunt explicate mai jos.
1. Când are loc solstițiul de vară?
În Europa, ne putem bucura de cea mai lungă perioadă de lumină din 2025, miercuri, 21 iunie. Acesta este momentul precis când soarele stă pe loc la cel mai nordic punct, așa cum se vede de pe Pământ.
Zenithul său nu se înclină nici spre nord, nici spre sud, ci stă răbdător la Tropicul Cancerului înainte de a-și schimba direcția și de a se îndrepta din nou spre sud.
De aici provine cuvântul solstițiu; din latină „solstitium”—din sol (soare) și stitium (a sta pe loc).
2. Va fi O MARE cantitate de LUMINĂ
Ia-ți ochelarii de soare, scoate-ți umerii la aer, aplică-ți cremă de protecție solară! Dacă meteorologii au dreptate, vom avea multă lumină.
În Bucuresti, vom avea 15 ore și 8 minute între răsărit și apus—și adaugă câteva ore de lumină la începutul și sfârșitul zilei, când zorile de abia se sparg și întunericul coboară.
(Poți verifica durata zilei pe site-uri pentru a vedea ce te așteaptă în zona ta.)
3. Cea mai lungă zi nu este și cea mai călduroasă
Având în vedere că soarele trece direct deasupra capului în solstițiu—și este ziua cu cea mai multă lumină—nu ar fi o idee greșită să credem că ar trebui să fie și cea mai călduroasă. Dar nu.
După cum explică, în Romania, temperaturile continuă să crească până în iulie.
„Creșterea temperaturii după solstițiu se întâmplă pentru că rata de încălzire de la soare în timpul zilei continuă să fie mai mare decât răcirea pe timp de noapte pentru câteva săptămâni, până când temperaturile încep să scadă la sfârșitul lui iulie și începutul lui august.”
4. Nordul primește mai puțin soare de vară
Deși nu pare așa, în vara emisferei nordice, noi suntem, de fapt, cei mai depărtați de soare datorită înclinației planetei; primim cu 7% mai puțină lumină solară decât emisfera sudică în timpul verii lor. Un lucru de care vom fi recunoscători în câțiva miliarde de ani (vezi #7).
5. În ciuda luminii solare, a fost cândva o zi întunecată pentru știință
Galileo Galilei a susținut cu tărie teoria lui Copernic despre un univers heliocentric, conform căreia Pământul se învârte în jurul Soarelui.
Pentru că a susținut această teorie, care contravenea învățăturilor Bisericii Catolice ce spuneau că Pământul este centrul universului, a fost acuzat de erezie, una dintre cele mai grave crime.
Deși a fost achitat de acuzația de erezie, i s-a spus să nu mai promoveze teoria. În 1632, a publicat o carte în care promova din nou teoria heliocentrică a lui Copernic.
Și din nou a fost chemat în fața Inchiziției—de data aceasta a fost găsit vinovat de erezie. A fost condamnat la închisoare pe viață—potrivit legendei, în ziua solstițiului de vară din 1633.
6. Este o zi de sărbătoare
Solstițiul a fost o zi extrem de importantă de-a lungul istoriei, astfel încât ar fi imposibil să enumerăm toate sărbătorile semnificative.
De la Stonehenge încoace, ziua este marcată adesea de petreceri—incluzând băuturi, nuditate, dansuri în pădure, costume, parade, focuri de tabără și distracție generală.
7. Viitorul solstițiului de vară este strălucitor. Foarte, foarte strălucitor
Darurile Soarelui au fost un motiv de sărbătoare de mii de ani—și, după cum se pare, pe baza modelelor de evoluție stelară, Soarele este astăzi cu aproximativ 40% mai luminos decât era când Pământul s-a format acum aproximativ 4,5 miliarde de ani.
Și nu pare că se va opri aici. Oamenii de știință prognozează că în următorii 1 până la 3 miliarde de ani, intensitatea Soarelui va „fierbe oceanele Pământului, transformând planeta noastră într-un deșert nesfârșit.”
În acest caz, solstițiul de iarnă va deveni cu siguranță ziua în care vom dansa goi în pădure.
