Cum poate fi folosit stoicismul pentru a aborda problemele schimbărilor climatice?
Într-o postare de anul trecut, E timpul să luăm în serios costul ascuns al carbonului din produsele de zi cu zi, l-am citat pe Kai Whiting, pe care l-am descris având minunata titulatură de «Cercetător în Sustenabilitate și Stoicism, Universitatea din Lisabona». Am fost intrigat de discuția sa despre stoicism și sustenabilitate și, în loc să încerc eu să o interpretez, iată-l pe Kai Whiting, în propriile sale cuvinte.
Filozofia stoică: Are ceva de spus despre «a fi ecologic»?
Stoicismul este o filozofie greco-romană axată pe „viața bună” sau „viața demnă de a fi trăită”. Majoritatea oamenilor moderni folosesc ideile stoice pentru a-i ajuta în eforturile personale, cum ar fi gestionarea furiei sau pierderea unei persoane dragi. Totuși, având în vedere că stoicii antici au conectat în mod direct viața bună cu trăirea în conformitate cu cele patru virtuți: curajul, dreptatea, autocontrolul și înțelepciunea, stoicismul poate face cu siguranță mai mult decât să sprijine o căutare a auto-dezvoltării. În opinia mea, ne poate ghida într-o tranziție verde.
La conferința publică anuală de stoicism, am sugerat că viața bună în secolul XXI implică în mod necesar dezvoltarea durabilă. La urma urmei, cât de ușor este să te bucuri de o viață demnă de a fi trăită dacă apa noastră este contaminată, aerul nostru este poluat și ultimele spații verzi rămase se află peste gropi de gunoi? Am arătat, de asemenea, că o lume nesustenabilă este una în care oamenii nu trăiesc conform celor patru virtuți stoice, ci permit proliferarea opuselor lor: lașitatea, nedreptatea, lăcomia și ignoranța. Această existență nesustenabilă este mizerabilă pentru toată lumea, chiar și pentru cei convinși că valoarea pentru acționari și nu fericirea umană și abundența planetară contează.
Desigur, înțelegerea faptului că bunăstarea noastră depinde mai mult de procesele naturale ale Pământului decât de soldul nostru bancar sau de activele financiare nu este altceva decât bun simț. Cu toate acestea, cred că stoicismul oferă un cadru practic care te ajută să iei decizii care te aduc mai aproape de viața bună (și mai ecologică) în loc să te îndepărteze de ea:
În primul rând, trebuie să gândești pentru tine, la fel cum mănânci și bei pentru tine. Trebuie să depășești citatele inspiraționale de pe frigider sau mâzgălelile fără sens din jurnal, deoarece doar prin gândirea critică îți vei îndrepta viața de zi cu zi într-o direcție mai sustenabilă.
În al doilea rând, angajamentul tău față de cele patru virtuți stoice trebuie să fie prezent în interacțiunile tale cu ceilalți oameni și cu mediul. Nu poți doar să te gândești că ești curajos, drept, stăpânit și înțelept. Trebuie să demonstrezi activ acest lucru. Pentru a face acest lucru, trebuie să cauți să te înțelegi pe tine însuți – punctele tale forte, slăbiciunile și idiosincraziile – și rolurile specifice pe care le joci acasă, la serviciu și în lume în general.
În al treilea rând, trebuie să distingi clar între ceea ce se află sub controlul tău și ceea ce nu și apoi trebuie să acționezi în consecință. Acesta este ceea ce filozoful stoic Epictet numește „dihoția controlului”:
Unele lucruri sunt în puterea noastră, în timp ce altele nu. În puterea noastră sunt opinia, motivația, dorința, aversiunea și, într-un cuvânt, tot ceea ce facem noi; nu sunt în puterea noastră corpul nostru, proprietatea noastră, reputația, funcția și, într-un cuvânt, tot ceea ce nu facem noi. – Epictet, Enchiridion 1.1
Acest concept stoic este simultan cel mai simplu aspect intuitiv al filozofiei stoice de imaginat și totuși cel mai profund dificil de pus în practică. De exemplu, din moment ce numărul de zerouri atribuite contului tău bancar depinde în mare măsură de accidentul fericit al nașterii, rezultă că atât averea ta inițială, cât și capacitatea ta de a o acumula nu sunt ceva care să se afle în mod deosebit sub controlul tău. Cu toate acestea, ceea ce se află sub controlul tău este modul în care folosești banii pentru a aduce justiție socio-ambientală sau pentru a contribui la înțelepciune, mai degrabă decât la consumerism.
Atunci când decizi să progresezi către virtutea stoică a justiției, începi să recunoști obligația ta morală de a pune la îndoială argumentele de vânzare ale marketerilor. Începi să te documentezi despre lanțul de aprovizionare, deoarece în cel mai bun caz încerci doar să ții pasul cu ceilalți, dar în cel mai rău caz îți subminezi activ calea către virtute, deoarece prin achiziționarea de articole cumperi automat procesele care le-au creat: practici de muncă discutabile în fabrici textile și de electronică din Asia, distrugerea pădurilor tropicale din America de Sud sau tranzacții bancare dubioase în New York și Zurich. Acest lucru nu înseamnă că filozofia stoică cere o abandonare a capitalismului. Cu toate acestea, ar trebui să te determine să îți reevaluezi prioritățile, atitudinea și acțiunile.
O călătorie marcată de cele patru virtuți stoice este una dificilă, iar progresul către viața bună necesită efort pe tot parcursul vieții. Este la fel de mult despre persistență și tenacitate, pe cât este despre a avea suficientă viziune și dorință pentru a recunoaște valoarea (uneori) renunțării la plăcerile momentane pentru ceva cu adevărat valoros. Acestea fiind spuse, și având în vedere cât de greu este pentru o persoană să facă progrese, nu-mi fac iluzii cu privire la imposibilitatea ca un număr suficient de oameni să coincidă în idei și valori pentru a trece la o societate mai ecologică. Deci, ce poți face pentru a contribui? Cum te poate ajuta stoicismul în acest sens?
Am prezentat deja un argument stoic pentru reducerea substanțială a consumului nostru de produse de origine animală. Aceasta este doar o modalitate ușoară de a trăi mai sustenabil, dar cu siguranță nu este singura. Ai putea de asemenea să reduci consumul de bunuri materiale în general, gândindu-te la serviciile pe care le oferă societății și nu doar la „fericirea” personală pe care ar putea să o aducă. Ai putea, de asemenea, să reconsideri modul în care îți educi familia cu privire la valoarea pe care o atribui Naturii. La fel, ai putea să investești timp și bani în inițiative locale, cumpărând legume de la un mic start-up care își propune să înlocuiască distanțele lungi de transport al alimentelor în favoarea aromelor locale.
Pe scurt, stoicismul ne oferă multe modalități prin care putem acționa mai virtuos, motiv pentru care este un cadru filozofic și nu un set de reguli. Cu toate acestea, odată ce recunoaștem că un angajament față de curaj, dreptate, autocontrol și înțelepciune este singura garanție a fericirii noastre personale și dezvoltarea durabilă singura garanție pentru bunăstarea umanității, suntem determinați să ne schimbăm. Suntem determinați să devenim mai asemănători cu stoicii.
Kai Whiting este lector și cercetător în stoicism și sustenabilitate la Universitatea din Lisabona, Portugalia. Scrie pe blogul StoicKai.com și publică pe Twitter la @kaiwhiting.
