Cum ar trebui să răspundem noi — ca și consumatori — la pescuitul excesiv a fost întotdeauna un subiect delicat pentru mine. Pe de o parte, are sens să susținem pescăriile și comercianții mici, independenți, care aplică standarde stricte. Pe de altă parte, într-un sistem atât de stresat ca al nostru, poate ar fi mai bine să renunțăm complet la consumul de pește?
Joe Caufield — un pescar din Howth, lângă Dublin — nu are exact un răspuns pentru noi în acest videoclip frumos. El nici măcar nu mănâncă pește, se pare. Dar ne oferă încă o dată un memento al unui fapt dur: Pescuitul excesiv s-a accelerat exact în același timp în care operatorii de pescuit independenți au început să dispară.
Cert este că operațiunile gigantice de pescuit industrial cu traulere nu sunt bune doar la prinderea unor cantități masive de pește — ci și la eliminarea concurenței mai mici. Și prin scăderea prețului peștelui, au crescut posibilitatea ca noi toți să mâncăm pește zilnic, dacă alegem să facem acest lucru.
În cele din urmă, bănuiesc, răspunsul la întrebarea mea inițială este îngropat în formularea sa: Nu ar trebui să răspundem la pescuitul excesiv doar ca și consumatori. Ar trebui să răspundem ca și cetățeni. Iar asta înseamnă să votăm pentru politici care susțin atât mijloace de trai durabile, cât și pescării durabile.
Așa cum întreabă însuși Joe Caufield: Vrem noi, ca societate, o persoană care câștigă un milion, sau 40 de persoane care câștigă 30.000 pe an? Dacă vrei bani, te poți oricum căsători cu cineva bogat, spune el.
Acesta este încă un videoclip grozav de la echipa Perennial Plate, apropo — aceeași echipă care ni i-a prezentat pe fermierii din zonele colinare ale Burrenului.
Howth, Dublin de la The Perennial Plate pe Vimeo.
