O nouă analiză a Greenpeace descoperă că cel puțin 100.000 de „zboruri fantomă” ar putea fi operate în această iarnă doar în Europa. În comunicatul său de presă, intitulat „Zborurile fantomă fără rost din UE cauzează daune climatice echivalente cu 1,4 milioane de mașini„, Greenpeace explică:
De asemenea, Greenpeace face referire la un articol anterior în care șeful Lufthansa se plânge că trebuie să opereze 18.000 de zboruri goale deoarece reglementările Uniunii Europene insistă asupra acestui lucru: „În timp ce excepții prietenoase cu clima au fost găsite în aproape orice altă parte a lumii în timpul pandemiei, UE nu permite acest lucru”. Unii ar putea fi șocați să afle că șefului Lufthansa, Carsten Spohr, îi pasă de a fi prietenos cu clima – la urma urmei, conduce o companie aeriană.
Greenpeace este, de asemenea, șocat, iar purtătorul său de cuvânt afirmă: „Ne aflăm într-o criză climatică, iar sectorul transporturilor are cele mai rapide creșteri ale emisiilor din UE – ‘zborurile fantomă’ inutile și poluante sunt doar vârful icebergului. Ar fi iresponsabil din partea UE să nu profite de ocazia ușoară de a pune capăt zborurilor fantomă și de a interzice zborurile pe distanțe scurte acolo unde există o conexiune feroviară rezonabilă.”
Între timp, sunt șocat să văd o organizație precum Greenpeace cântând pe aceeași partitură cu șeful unei companii aeriene. Ce se întâmplă aici? Pentru a afla, l-am întrebat pe Dan Rutherford, directorul de shipping și aviație la The International Council on Clean Transportation (ICCT). M-am întrebat de ce a existat această reglementare inițială care cerea companiilor aeriene să folosească 80% din drepturile lor de decolare și aterizare (sloturi), care a fost redusă la 50% din cauza pandemiei și revine la 64% în martie. Rutherford explică:
Deci Greenpeace duce practic bagajele Lufthansa aici, companie care vrea să fie cu capra și cu varza, să aibă sloturile gratuite și să le folosească – și să nu fie nevoită să le utilizeze pe toate chiar dacă nu le poate umple. Rutherford subliniază că nu ar trebui să aibă deloc această oportunitate.
Este totuși o mare problemă a emisiilor, dar cât de mare? Greenpeace afirmă că sunt 20 de tone metrice per zbor, bazat pe operarea „avionului standard mediu (Boeing 747-400 cu aproximativ 200 de locuri) și a distanței medii de zbor (aproximativ 900 km)”. Dar nimeni nu operează 747-uri cu 200 de locuri pe 900 de kilometri, iar toate companiile aeriene europene fie le-au parcat, fie au renunțat la ele deoarece sunt atât de ineficiente. Bănuiesc că s-au referit la 737-400, site-ul la care fac referire ca sursă de rezervă le listează, de asemenea, și are numere similare cu cele sugerate de Greenpeace în notele de subsol.
Avioanele zboară, de asemenea, goale. L-am întrebat pe Rutherford cât combustibil s-a economisit astfel, iar el a spus pentru PlanetaNoastra că ar fi cu aproximativ 30% mai puțin. Dar el notează, de asemenea, că Greenpeace cere de fapt lucrul greșit.
Rutherford spune: „Poziția Greenpeace combină ceva ce transportatorii tradiționali doresc (cerințe relaxate de zbor) cu ceva ce nu doresc (interzicerea zborurilor pe distanțe scurte). Este în regulă; o cerere mai clară ar fi să se elimine sloturile în totalitate sau cel puțin să fie scoase la licitație (propunerea mea).”
Deci, ceea ce avem aici este Greenpeace care cere oprirea zborurilor fantomă, în loc să ceară ca sloturile să fie retrase de la transportatorii tradiționali. Având în vedere că Franța interzice zborurile scurte și alte țări ar putea urma, probabil că nu le vor mai avea nevoie pe toate.
