La un moment dat, a cumpăra o pereche nouă de blugi doar de dragul de a avea o pereche nouă de blugi ar putea ajunge să fie gravat permanent în genele noastre.
La urma urmei, am petrecut generații întregi înrădăcinați într-o cultură care elogiază bucuriile consumerismului — indiferent cât de sus stivuim în depozitele de deșeuri iPhone-urile de ieri, televizoarele cu ecran plat și blugii de firmă.
Poate putem avea ambele variante. Poate putem cumpăra responsabil — așa-numitele produse „verzi” care nu afectează atât de mult mediul — păstrând în același timp mantra consumerismului.
Se pare că, atunci când vine vorba de mediu, nu există așa ceva ca o cheltuială care să-ți dea o stare de bine.
Într-un nou studiu publicat în revista Young Consumers, cercetătorii de la Universitatea din Arizona analizează tendințele noastre de a cheltui cu ușurință și ajung la o concluzie serioasă: cumpărăturile verzi sunt o altă variantă a materialismului. Lumea nu are nevoie de mai multe materiale, și acestea nu ne vor face fericiți, indiferent cât de mică este amprenta lor asupra mediului.
Pe de altă parte, a cumpăra mai puțin ne-ar putea, de fapt, face mai fericiți.
Mai exact, echipa a analizat modul în care problemele de mediu au influențat obiceiurile de cheltuire ale milenialilor, considerați cei mai influenți consumatori din S.U.A.
Cercetătorii au analizat date dintr-un studiu longitudinal care a urmărit 968 de adulți tineri din primul an de facultate, când aveau între 18 și 21 de ani, până la doi ani după facultate, când aveau între 23 și 26 de ani.
Cercetătorii au identificat două abordări diferite față de mediu. Unii mileniali au încercat să-și reducă complet cheltuielile, pur și simplu consumând mai puțin. De exemplu, ar putea încerca să repare un obiect în loc să-l înlocuiască sau să meargă la un cafenea de reparații, o opțiune din ce în ce mai populară într-o țară care produce circa 254 de milioane de tone de deșeuri potențial recuperabile.
Cealaltă opțiune pentru mileniali a fost să cumpere „verde”, căutând, în esență, produse fabricate din materiale reciclate sau biodegradabile.
În același timp, echipa de cercetare a analizat fericirea generală a participanților și sentimentul de bunăstare personală, cerându-le să răspundă la un sondaj online.
Consumul redus nu a fost o opțiune pentru unii dintre participanții mai materialiști, notează cercetătoarea Sabrina Helm într-un comunicat de presă al universității. Ei ar fi putut simți o nevoie intrinsecă de a cumpăra lucruri, dar atunci când o făceau, optau pentru produse „verzi”.
„Am găsit dovezi că există un grup de oameni care aparțin ‘materialiștilor verzi'”, explică Helm. „Acesta este grupul care simte că satisface atât planeta, cât și propria dorință de a cumpăra lucruri.”
Celălalt grup a reușit să depășească valorile consumerismului „înrădăcinate cultural” și pur și simplu să se descurce cu mai puțin.
Ați putea crede că primul grup — cei care acumulau lucruri și simțeau că își fac datoria față de mediu — ar fi cel mai fericit.
La urma urmei, cine e fericit cu mai puțin?
Dar se pare că cei care și-au redus consumul au raportat sentimente de bunăstare personală mai pozitive. Când vine vorba de satisfacția în viață, studiul concluzionează, mai puțin este, de fapt, mai mult.
„Am crezut că oamenii ar putea fi satisfăcuți că au participat la o conștientizare mai mare a mediului prin modele de cumpărare verde, dar se pare că nu este așa”, explică Helm. „Consumul redus are efecte asupra creșterii bunăstării și scăderii suferinței psihologice, dar nu vedem asta în cazul consumului verde.”
Ideea că nu poți cumpăra fericirea este un refren adesea repetat. Știm, de exemplu, că investirea banilor în experiențe de viață, mai degrabă decât în lucruri, ne ajută să ne simțim mai împliniți.
Dar ideea de a găsi bucuria în a avea mai puțin? Aceasta ar putea fi o pastilă greu de înghițit pentru unii. Dar de dragul planetei noastre — și al nostru — ar putea fi exact medicamentul de care avem nevoie.
„Ni s-a spus de când eram copii că există un produs pentru orice și e în regulă să cumpărăm, și e un lucru bun pentru că așa funcționează economia”, explică Helm. „Suntem crescuți în acest fel, așa că schimbarea comportamentelor este foarte dificilă.”
