Un studiu important recent leagă complexitatea culturii și comportamentului cetaceelor de mărimea creierului, dezvăluind lucruri uimitoare despre aceste mamifere.
Oamenii sunt o specie ciudată. Ne-am plasat ferm în topul listei „celor mai bune specii”, chiar dacă știm foarte puțin despre inteligența și talentele unice ale multor alte animale. Deoarece măsurăm creierele și comportamentele altor specii doar în raport cu ale noastre, bineînțeles că vor ieși ca fiind mai puțin performante. Ar fi ca și cum caracatițele ar crede că oamenii sunt inferiori pentru că nu putem gusta cu multe brațe sau ne putem schimba pielea în câteva secunde pentru camuflaj. (Și știți că caracatițele probabil ne judecă în secret pentru asta.)
Ceea ce ne aduce la balene, delfini și marsuini – cetaceele. Știm că sunt inteligente „pentru animale”, dar le acordăm totuși prea puțină atenție. Poate că dacă ar fi învățat engleza până acum, am avea mai mult respect.
Dar adevărul este că nu au nevoie de engleză… pentru că au deja propria lor limbă! Și acum un studiu important, publicat în Nature Ecology & Evolution, dezvăluie și alte lucruri remarcabile pe care le-au descoperit și cetaceele.
Cercetarea a fost o colaborare între oameni de știință de la Universitatea din Manchester, Universitatea din British Columbia, Școala de Economie și Științe Politice din Londra și Universitatea Stanford; a fost prima de acest gen care a creat un set de date cu privire la mărimea creierului și comportamentele sociale ale cetaceelor. În total, au colectat informații despre 90 de specii diferite de delfini, balene și marsuini.
Cercetătorii au găsit „dovezi copleșitoare” că aceste creaturi au trăsături comportamentale sociale și cooperative sofisticate, similare cu multe dintre cele găsite în cultura umană.
Potrivit Universității din Manchester, lunga listă de similitudini comportamentale include:
- Relații complexe de alianță – colaborarea pentru un beneficiu reciproc
- Transferul social al tehnicilor de vânătoare – predarea modului de vânătoare și utilizarea instrumentelor
- Vânătoare cooperativă
- Vocalizări complexe, inclusiv dialecte regionale de grup – „vorbind” între ele
- Mimica vocală și „fluierături distinctive” unice pentru fiecare individ – utilizarea recunoașterii „numelui”
- Cooperare interspecifică cu oamenii și alte specii – colaborarea cu diferite specii
- Aloparenting – îngrijirea puilor care nu sunt ai lor
- Joc social
Dr. Susanne Shultz, biolog evoluționist la Școala de Științe ale Pământului și Mediului din Manchester, spune: „Ca oameni, capacitatea noastră de a interacționa social și de a cultiva relații ne-a permis să colonizăm aproape fiecare ecosistem și mediu de pe planetă. Știm că balenele și delfinii au, de asemenea, creiere excepțional de mari și anatomic sofisticate și, prin urmare, au creat o cultură marină similară.”
„Aceasta înseamnă că co-evoluția aparentă a creierului, a structurii sociale și a bogăției comportamentale a mamiferelor marine oferă o paralelă unică și izbitoare cu creierele mari și hiper-socialitatea oamenilor și a altor primate de pe uscat. Din păcate, nu vor imita niciodată marile noastre metropole și tehnologii, deoarece nu au evoluat degete opuse.”
Acum, dacă aceasta ar fi citatul meu, aș fi exclus „din păcate” din ultima propoziție – poate că faptul că nu au evoluat degete opuse nu este un astfel de dezavantaj. Adică, sigur, Parisul este grandios și iPhone-urile sunt elegante, dar aș crede că prosperarea într-un mediu marin natural este mai bună decât ceea ce fac noi, oamenii „deștepți”, pe uscat; degetele noastre elegante ne bagă într-o situație destul de dificilă. Poate că, la final, delfinii, balenele și marsuinii sunt animalele mai inteligente, la urma urmei! Și probabil că vorbesc despre asta chiar acum.
