Containerele maritime au devenit acum un subiect atât de popular, încât în Danemarca sunt expuse în vitrine de sticlă. Am avut o relație complicată cu containerele maritime de când aveam zece ani, când tatăl meu a intrat în afacerea cu containere. Pe atunci erau fabricate în SUA și Canada și erau foarte scumpe; nu te-ai fi gândit să locuiești în ele. Dar din când în când i se trimitea o fotografie cu un container maritim din Africa care căzuse dintr-un camion și căruia i se tăiaseră ferestre și uși în pereți.
M-am distrat cu ele la universitate, proiectând o tabără de vară pentru uz temporar care se desfășura dintr-un container de doisprezece metri (patruzeci de picioare). Pentru că nu ai folosi niciodată un container gol; dimensiunile sunt proaste pentru oameni, podeaua era tratată cu insecticide, iar vopselele erau concepute să reziste zece ani pe mări, deci sunt serios industriale. S-ar putea să fi fost o alegere de carieră foarte proastă să nu continui cu containerele, dar nici mutările mele către construcția modulară și casele mici nu au avut prea mult succes.
Problema locuințelor din containere maritime
Poate că lecția este că, atunci când vine vorba de locuințe, tehnologia, sau lipsa acesteia, nu este problema fundamentală. După ce am urmărit cu oarecare amuzament toată mediatizarea schemelor cu containere maritime, am întrebat Are Arhitectura Bazată pe Containere Maritime Sens? Dar acum, ca răspuns la o competiție de arhitectură, Arhitectul Mark Hogan de la OpenScope Studio vine cu propria sa listă de întrebări.
El vorbește din experiență, construind efectiv un proiect din containere, și notează că „Pentru șantierele unde construcția la fața locului nu este fezabilă sau de dorit, amenajarea unui container în fabrică poate fi o opțiune rezonabilă.” Dar pentru locuințe? Pe site-ul său personal, Mark prezintă câteva argumente foarte bune. Iată câteva dintre cele mai interesante.
Containerele maritime au probleme structurale
Aici aș putea argumenta că marele geniu al containerelor maritime nu este cutia în sine, ci sistemele de manipulare; există nave, macarale, camioane și trenuri toate proiectate în jurul lor. Așa că, dacă doriți să livrați lucruri rapid după un dezastru, nu există o formă mai bună decât containerul maritim. Apoi trece în revistă problema fundamentală a lățimii, care este pur și simplu prea mică, izolația, care este o problemă uriașă, și, pentru o dată, cineva înțelege despre structură:
Prezintă provocări pentru utilități
Și apoi există o problemă la care nu m-am gândit niciodată, dar care este importantă:
Risipesc spațiu
În cele din urmă, Mark menționează problema reciclării. Am analizat acest aspect în trecut, cu Casa Upcycle, care avea „scopul ambițios de a fi prima casă construită numai din materiale reciclate și sustenabile ecologic.” Am făcut un calcul pentru a determina dacă utilizarea a două containere maritime ca structură a casei era de fapt cea mai bună și mai eficientă utilizare:
Există mult mai mult oțel într-un container maritim decât ai avea nevoie pentru o clădire; asta pentru a putea fi stivuite pline pe nouă rânduri în înălțime și aruncate pe ocean și puse pe camioane și trenuri. Este cu adevărat o risipă atunci când este folosit într-o casă. Și, așa cum notează Mark, probabil că poți construi mai repede și mai ieftin decât să aduci un sudor și să modifici un container maritim.
Containerele maritime nu fac case bune
Nu mă înțelegeți greșit; îmi place arhitectura bazată pe containere maritime care se mișcă, se conectează, care profită de infrastructura enormă. Sunt de acord cu Mark că este excelentă pentru utilizări temporare sau de urgență. Dar fac ele locuințe bune? Nu cred. Poate că după atâția ani îmi scapă încă ceva.
