Identificat pentru prima dată de un filosof francez în urmă cu peste 250 de ani, descrie modul în care o achiziție poate duce la alta.
Efectul Diderot este un fenomen fascinant pe care majoritatea dintre noi l-am experimentat la un moment dat în viață, probabil fără să ne dăm seama. Numit după filosoful și scriitorul francez Denis Diderot, care a trăit la mijlocul anilor 1700, Efectul Diderot apare atunci când o persoană cumpără ceva și apoi constată că achiziționează și mai multe lucruri ca urmare a acelei prime achiziții. Altfel spus, este o cascadă de consum.
Diderot a experimentat acest lucru direct în 1765, când împărăteasa rusă Ecaterina cea Mare a cerut să-i cumpere biblioteca privată pentru 1.000 de lire sterline (echivalentul a 50.000 de dolari SUA în 2015, conform lui James Clear, al cărui articol m-a informat pentru prima dată despre această poveste). Deodată, plin de bani, Diderot și-a cumpărat un halat de casă nou, doar pentru a descoperi cât de ponosite păreau toate celelalte haine și bunuri casnice în comparație. Acest lucru a declanșat o frenezie a cumpărăturilor care a irosit mult mai mulți bani decât intenționase vreodată. În cuvintele lui Diderot,
„Eram stăpânul absolut al vechiului meu halat de casă, dar am devenit sclavul celui nou.”
Nu ne-am regăsit cu toții în această situație înainte? Clear oferă o listă de exemple în articolul său minunat, citând un abonament la CrossFit, care apoi duce la cumpărarea de „role din spumă, orteze pentru genunchi, bandaje pentru încheieturi și planuri de masă paleo”. A trebuit să râd pentru că, da, am făcut toate astea (minus planurile de masă paleo).
M-a făcut să mă gândesc la lecțiile de sport la care mi-am înscris copiii, care sunt distractive și importante, dar vin cu tot felul de costuri asociate cu echipamentul. Mi-am amintit de momentele în care am cumpărat ținute și apoi am avut nevoie de pantofi sau bijuterii care să se potrivească. Chiar acum sunt în mijlocul unei renovări a casei, iar soțul meu și cu mine încercăm să limităm ce mobilier vom cumpăra pentru a se potrivi în spațiul nou și redus. Acestea sunt doar câteva exemple ale Efectului Diderot, dar sunt sigură că fiecare cititor se poate identifica.
Acest lucru este problematic din mai multe motive. Nu numai că se acumulează datorii și se irosește bani care ar putea fi economisiți, dar casele se umplu și devin aglomerate, dezordonate și neplăcute de locuit. Apoi, există impactul asupra mediului al unui consum atât de mare. Fiecare articol cumpărat reprezintă resurse extrase, modelate și expediate în întreaga lume, doar pentru a ajunge la groapa de gunoi la un moment dat. Cu cât cumpărăm mai mult, cu atât aruncăm mai mult – și cu atât mai mult rău se face planetei.
Louis-Michel van Loo / Wikimedia – Denis Diderot/Domeniu Public
Odată conștienți de Efectul Diderot, însă, devine mai ușor să-l observăm cum se insinuează. Atunci putem implementa următoarele strategii pentru a-l contracara. (Acestea provin de la James Clear, Joshua Becker și Trent Hamm, împreună cu propriile mele idei.)
1. Reduceți expunerea la publicitate. Acesta este primul și cel mai puternic punct al lui Clear. Cu cât petreceți mai mult timp consumând reclame pentru produse noi, cu atât le veți dori mai mult. Evitați rețelele sociale, YouTube, televizorul și toate platformele care v-ar goli portofelul dacă le-ați permite.
2. Unul înăuntru, unul afară. Dacă cumpărați ceva, scoateți un alt obiect din casă. Nu-l mutați în altă parte, ci asigurați-vă că părăsește complet proprietatea dumneavoastră. Acest lucru combate dezordinea și previne acumularea lentă, invizibilă.
3. Analizați costul total al achizițiilor. Becker descrie problema ținutei pe care am menționat-o mai sus, adică nevoia de accesorii care să meargă cu o rochie nouă drăguță, ceea ce o face o achiziție mai scumpă decât s-a crezut inițial. Știți exact cât cheltuiți înainte de a vă angaja.
4. Gândiți-vă la întregul ciclu de viață al unui obiect. Este crucial să începem să ne gândim nu doar unde și cum a fost fabricat un obiect, ci și cum îl veți elimina odată ce se strică sau se uzează. Poate fi biodegradabil? Poate fi reciclat sau reparat?
5. Cumpărați „pe lateral”, în loc de „în sus”. Hamm sugerează înlocuirea obiectelor cu ceva aproape identic cu originalul, dar într-o stare mai bună. În cazul tehnologiei, acest lucru reduce nevoia de cabluri și adaptoare noi. În cazul hainelor, împiedică tot restul să pară învechit.
6. Impuneți-vă o interdicție de cumpărături. Clear sugerează să luați o lună de pauză de la cumpărarea oricărui lucru nou. Împrumutați sau cumpărați la mâna a doua dacă este necesar. „Cu cât ne restricționăm mai mult, cu atât devenim mai ingenioși.” Dar ați putea merge chiar mai mult, urmând exemplele a numeroase alte persoane (inclusiv scriitoarea Ann Patchett) care au încercat interdicții de cumpărături pe durata unui an. Nimic nu rupe un obicei mai bine decât o regulă bătută în cuie.
7. Întrebați dacă un obiect și-a îndeplinit scopul inițial. Am scris despre asta acum câteva săptămâni, despre conceptul de „a te descurca”, mai degrabă decât a arunca și a face upgrade. Întrebarea poate fi pusă în momentul achiziției (ca o modalitate de a elimina cumpărăturile la modă, impulsive și ilogice) și atunci când simțiți impulsul de a face curățenie (ca o amintire a vieții care încă există în el).
