De la locul unde sunt cultivate, la gustul lor și momentul în care le consumăm, foarte puține lucruri vor rămâne la fel în deceniile următoare.
Schimbările climatice amenință multe dintre alimentele preferate la nivel mondial. Un articol din revista National Geographic’s Earth Day 2020, scris de Daniel Stone, listează șapte „alimente carismatice” despre care ne putem aștepta să „se modifice în aspect, valoare nutritivă, disponibilitate și preț pe măsură ce zonele de creștere se schimbă, iar fermierii se orientează către culturi de climă caldă.”
În prezent, este ușor să considerăm ca fiind de la sine înțelese alimentele cultivate departe și importate oriunde locuim. Este ușor să negăm că schimbările climatice vor afecta producția lor sau să presupunem (în mod eronat) că vremea mai caldă înseamnă condiții de creștere mai lungi și mai bune. Prima parte poate fi adevărată, dar a doua nu neapărat: „Lipsa precipitațiilor sau vremea rece insuficientă ar putea afecta chiar și cele mai bine puse semințe și planuri”, scrie Stone.
Panelul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice al ONU nu se așteaptă ca lumea să piardă mult teren arabil înainte de 2050 și afirmă că puține alimente vor dispărea până atunci, dar ar trebui să ne pregătim cu siguranță pentru schimbări ale culturilor și dietelor. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să începem să ne obișnuim cu o dietă bazată mai mult pe surse locale. Pentru cineva ca mine, care locuiește în Ontario, Canada, asta înseamnă să-mi dezvolt o preferință pentru varză și mere în ianuarie, în detrimentul salatei și căpșunilor aduse cu avionul din California.
Lista următoare dezvăluie câteva dintre alimentele despre care Stone crede că se vor schimba în deceniile următoare. Unele nu sunt surprinzătoare, fiind discutate pe PlanetaNoastra de numeroase ori. Toate vor deveni probabil mai scumpe, din cauza reducerii randamentelor recoltelor.
1. Cafeaua
Vremea mai caldă și mai umedă favorizează infestări precum rugina frunzelor de cafea și gândacul cireșei de cafea în locații de altitudine mare care înainte nu erau potrivite pentru astfel de dăunători. Toată cafeaua este cultivată în prezent în așa-numita Centură a Boabelor (Bean Belt), care „înfășoară circumferința planetei și include 70 de țări, printre care Vietnam, Brazilia, Columbia, Tanzania, Etiopia și națiuni din America Centrală.” Alte țări ar putea deveni mai potrivite pentru producția de cafea ca urmare a vremii mai calde, dar și acestea ar fi susceptibile la tipare meteorologice imprevizibile și mai extreme.
O problemă suplimentară este că 60 la sută din speciile sălbatice de cafea sunt în pragul dispariției, din cauza creșterii temperaturilor, secetei și invadării umane. Deși cafeaua pe care o bea majoritatea oamenilor provine din doar două varietăți – arabic și robusta – a avea o sursă atât de restrânsă o face vulnerabilă la schimbările climatice. Speciile sălbatice au evoluat trăsături care le fac mai rezistente la schimbare, fiind cruciale pentru dezvoltarea culturilor de cafea, iar pierderea lor ar însemna un dezastru pentru întreaga industrie.
2. Bananele
Cel mai ieftin și mai versatil fruct din supermarket ar putea dispărea într-o zi dacă o ciupercă agresivă numită fusarium wilt (sau Tropical Race 4) nu este ținută sub control. Deja a a decimat culturile în Africa, Asia, Australia, părți din Orientul Mijlociu și, cel mai recent, în Columbia, unde o stare de urgență a fost declarată vara trecută.
National Geographic raportează că, deși încălzirea ar fi putut extinde zona de cultivare a bananelor, a „crescut simultan riscul apariției ciupercilor care devastează plantele.” Similar cafelei, faptul că 99,9 la sută din cultivarea bananelor se bazează pe o singură varietate, Cavendish, o face deosebit de susceptibilă la boli. După cum am scris înainte,
3. Vinul
Strugurii sunt o cultură pretențioasă chiar și în cele mai bune momente, dar va deveni și mai dificil pentru proprietarii de vii și vinificatori. „Băutura va rezista, dar schimbările în terroir-uri îi vor forța pe vinificatori să găsească modalități de a menține gusturile caracteristice ale vinurilor”, scrie Stone pentru National Geographic. un studiu de la începutul acestui an a constatat că, la o creștere globală a temperaturii cu 2 grade Celsius, regiunile potrivite pentru cultivarea strugurilor de vin din lume s-ar putea reduce cu până la 56 la sută. La 4 grade, am pierde 85 la sută.
O mare parte din susceptibilitatea vinului provine din faptul că nu a reușit să evolueze odată cu vremurile. Mulți dintre strugurii Pinot Noir și Syrah folosiți astăzi în Franța sunt genetic identici cu cei folosiți de vechii romani, ceea ce, desigur, permite un pedigree ilustru, dar îi face fragili în fața bolilor. Pentru a cita pe cercetătoarea postdoctorală Zoë Migicovsky de la Universitatea Dalhousie, „Va trebui să folosim mai multe substanțe chimice și spray-uri în cultivarea [lor] pe măsură ce amenințările avansează.” Vestea bună este că noile varietăți de struguri pot fi selecționate pentru o rezistență mai mare, dar multe lucruri trebuie să se schimbe pentru a permite acest lucru, de la legile de etichetare la practicile agricole și acceptarea consumatorilor.
4. Măslinele
National Geographic scrie că „înghețurile timpurii, ploile abundente și vântul au înjumătățit producția Italiei anul trecut. Astfel de extreme ar putea limita culturile în multe locuri.” Într-adevăr, PlanetaNoastra a raportat în 2017 că vremea caldă și umedă a atras muștele fructelor și bacteriile în livezile italiene de măslini, că valurile de căldură au decimat părți din culturile grecești, iar inundațiile din Spania au distrus și mai mult.
Situația s-a înrăutățit de atunci. Acum, regiunile mediteraneene de cultivare sunt amenințate de o bacterie numită Xylella fastidiosa, sau lepră a măslinului, care blochează capacitatea unui măslin de a transporta nutrienții, provocând ofilirea și moartea sa. Italia a înregistrat o scădere de 60 la sută a randamentelor recoltelor de la descoperirea bacteriei. Dacă nu se iau măsuri decisive curând, a avea un bol cu măsline de ronțăit alături de vin ar putea deveni curând un lucru din trecut.
Lista lui Stone include, de asemenea, avocado, somon și creveți, despre care puteți citi mai multe în ediția de Ziua Pământului a revistei National Geographic.
