Cercetări publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences aduc vești potențial sumbre pentru oenofili. „Pe măsură ce temperaturile cresc și anotimpurile se schimbă, regiunile lumii potrivite pentru cultivarea strugurilor de vin ar putea să se micșoreze la jumătate sau chiar mai mult”, scrie Sarah Fecht pentru Earth Institute al Universității Columbia.
Iată ce se prefigurează:
- O creștere de 2 grade Celsius: Regiunile din lume potrivite pentru cultivarea strugurilor de vin s-ar putea micșora cu până la 56 la sută.
- O creștere de 4 grade Celsius: Regiunile din lume potrivite pentru cultivarea strugurilor de vin s-ar putea micșora cu până la 85 la sută.
„Într-un fel, vinul este ca și canarul din mină pentru impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii, deoarece acești struguri sunt atât de sensibili la climă”, spune coautorul studiului, Benjamin Cook, de la Lamont-Doherty Earth Observatory al Universității Columbia și de la NASA Goddard Institute for Space Studies.
Desigur, cea mai bună cale de acțiune ar fi ca specia noastră să se înțelepțească și să abordeze criza climatică cu tot ce avem. Dar, între timp, în ceea ce privește strugurii, autorii concluzionează că există câteva soluții alternative: „Creșterea diversității în cadrul culturilor ar putea fi o modalitate puternică de a reduce declinul agricol cauzat de schimbările climatice”, scriu ei.
Echipa a folosit baze de date europene (în majoritate franceze) pentru a prognoza fenologia strugurilor de vin și a testat dacă înlocuirea soiurilor de struguri (cultivare) a schimbat predicțiile privind regiunile de creștere viitoare. S-au concentrat pe 11 soiuri de struguri de vin: cabernet sauvignon, chasselas, chardonnay, grenache, merlot, monastrell (cunoscut și sub numele de mourvedre), pinot noir, riesling, sauvignon blanc, syrah și ugni blanc.
Cercetătorii au descoperit că „prin schimbarea acestor soiuri, puteți reduce pierderile cu o cantitate semnificativă”, spune Cook.
Autorii explică:
„Constatăm că diversitatea soiurilor a redus la jumătate pierderile potențiale ale regiunilor viticole în scenariul unei încălziri de 2 °C și ar putea reduce pierderile cu o treime dacă încălzirea atinge 4 °C. Astfel, diversitatea – dacă este adoptată de cultivatorii locali – poate atenua pierderile agricole, dar eficacitatea sa va depinde de deciziile globale privind emisiile viitoare.”
Fecht scrie: „Cu o încălzire globală de 2 grade și fără nicio tentativă de adaptare, 56 la sută din suprafețele viticole ale lumii ar putea să nu mai fie potrivite pentru cultivarea vinului. Dar dacă viticultorii trec la soiuri mai potrivite pentru schimbările climatice, doar 24 la sută s-ar pierde. De exemplu, în regiunea Burgundia din Franța, soiurile mourvedre și grenache, care iubesc căldura, ar putea înlocui soiurile actuale precum pinot noir. În Bordeaux, cabernet sauvignon și merlot ar putea fi înlocuite cu mourvedre.”
Soiurile care preferă temperaturi mai ridicate, precum merlot și grenache, ar putea fi plantate în regiuni viticole mai răcoroase, cum ar fi Germania, Noua Zeelandă și nord-vestul Pacificului din SUA. Soiurile care preferă temperaturi mai răcoroase – precum pinot noir – ar putea să se extindă spre nord în regiuni care, în mod tradițional, au fost prea reci pentru struguri.
Deși simpla schimbare a soiurilor și răsturnarea tradițiilor de cultivare vechi de secole nu ar veni fără complicații.
„Conversațiile în Europa au început deja despre o nouă legislație pentru a facilita schimbarea soiurilor pe care le cultivă regiunile importante”, spune Elizabeth Wolkovich de la Universitatea din Columbia Britanică, care a condus studiul împreună cu Ignacio Morales-Castilla. „Dar cultivatorii încă trebuie să învețe să crească aceste soiuri noi. Acesta este un obstacol major în unele regiuni care au cultivat aceleași soiuri de sute și sute de ani, și au nevoie de consumatori dispuși să accepte soiuri diferite din regiunile lor preferate.”
„Cheia este că există încă oportunități de a adapta viticultura la o lume mai caldă”, spune Cook. „Pur și simplu necesită să luăm în serios problema schimbărilor climatice.”
Ceea ce sună ca un punct de plecare destul de bun.
