Oamenii nu sunt singura specie care formează legături sociale strânse cu familia și prietenii. De la primate la cetacee și rozătoare, multe animale găsesc iubire, prietenie, protecție și bucurie prin relațiile lor strânse cu alți membri ai speciei lor. Iată opt animale care ne arată cât de puternice pot fi legăturile dintre animale.
Câinii de preerie
Câinii de preerie trăiesc în grupuri familiale mici, numite coterii, în cadrul unei colonii mult mai mari. Grupul familial constă, de obicei, dintr-un mascul, mai multe femele și puii lor. Aceste rozătoare construiesc locuințe subterane extinse, complet echipate cu zone separate pentru dormit, pentru mers la baie și pentru creșterea puilor. De asemenea, își împart hrana, se curăță reciproc, se sărută și se alintă pentru a-și arăta afecțiunea și ajută la ținerea la distanță a altor câini de preerie. Și comunică: folosind lătraturi scurte, câinii de preerie pot transmite informații despre un prădător, cum ar fi specia, culoarea, mărimea, direcția și viteza acestuia.
Elefanții
Elefanții sunt cunoscuți pentru inteligența lor, memoria pe termen lung și legăturile familiale profunde. Fiecare turmă este formată din opt până la 100 de elefanți conduși de cea mai în vârstă și, de obicei, cea mai mare femelă, cunoscută sub numele de matriarh. Mintea ei este un tezaur de cunoștințe, conducând ceilalți elefanți la apă și hrană, o abilitate deosebit de critică în timpul perioadelor de secetă.
Puii masculi tind să părăsească grupul la pubertate, de obicei între 8 și 13 ani. Mai multe generații de femele se ajută reciproc la creșterea puișilor și la protejarea lor. Și, la fel ca oamenii, elefanții plâng pierderea celor dragi și s-a documentat că se întorc la locul unde a murit un prieten, chiar atingând oasele.
Orcii
În timp ce unele animale părăsesc cuibul imediat ce sunt capabile, în lumea orcilor, a rămâne aproape de mamă este norma. De fapt, orcile stau cu familia lor toată viața. Aceste cetacee alb-negru trăiesc în grupuri (poduri) a căror mărime poate varia de la cinci la 50 de membri. La fel ca elefanții, creșterea puilor este o activitate de grup, femelele adolescente ajutând la îngrijirea micuților. Părinții orci își învață puii să vâneze și își împart prada în cadrul grupului.
Câinii sălbatici africani
Câinii sălbatici africani trăiesc în haite de la doi la 40 de indivizi conduse de o pereche monogamă. Atât masculii, cât și femelele au grijă de pui. După ce adulții vânează și ucid prada, membrii mai puternici ai haitei se dau înapoi și îi lasă pe pui să mănânce primii. După ce puii termină, restul haitei mănâncă și apoi se întorc la vizuină pentru a regurgita o parte din pradă și a hrăni puii tineri, câinii răniți sau bătrâni sau indivizii care au rămas în urmă pentru a avea grijă de cei mici. Într-o comunitate de câini sălbatici africani, toată lumea este îngrijită.
Cimpanzeii
Cimpanzeii trăiesc în comunități mari care pot varia în mărime de la 15 la 120 de membri. Deși o comunitate poate fi mare, structura socială, numită fuziune-fisiune, se schimbă constant, indivizii separându-se în subgrupuri mai mici, de obicei cu șase sau mai puțini cimpanzei. Potrivit Institutului Jane Goodall, relațiile dintre cimpanzei pot dura o viață. Relațiile mamă-fiică între cimpanzei sunt deosebit de puternice, deoarece mamele stau cu puii lor până când aceștia devin independenți, între șase și nouă ani. Frații și perechile de cimpanzei masculi sunt, de asemenea, frecvent observați împreună. Îngrijirea reciprocă (grooming) este unul dintre cele mai importante comportamente în comunitățile de cimpanzei, deoarece menține membrii apropiați și calmează și reasigură pe ceilalți din grup. Comunicarea între grupurile mai mici este comună, cimpanzeii folosind pant hoot-ul, o formă de comunicare verbală.
Mangustele pitice
La fel ca elefanții, mangustele pitice trăiesc în grupuri familiale conduse de femela dominantă, sau matriline. Partenerul ei monogam este al doilea în ierarhie, veghează la pericole. Femela dominantă este singura femelă căreia i se permite să se împerecheze și ea are, de asemenea, primele drepturi la hrană. După aceea, spre deosebire de multe alte grupuri de animale, cei mai tineri primesc hrană primii, asigurându-se că puii primesc suficient de mâncare. Puii mai mari ajută la îngrijirea celor mici, curățându-i și aducându-le hrană. Când mama moare, copiii ei părăsesc grupul pentru a începe propriul grup sau a se alătura altuia. Aceste animale super-sociale rămân în contact chiar și atunci când nu sunt împreună. În timp ce merg în căutare de hrană, scot ciripituri scurte, comunicând între ele pe parcursul zilei.
Lupii cenușii
Lupii cenușii sunt animale extrem de sociale care trăiesc în haite mici. Fiecare haită include o pereche de mascul și femelă și toți puii lor. Perechea conducătoare este, de obicei, singurii indivizi din haită care se împerechează și adesea se împerechează pe viață. Majoritatea haitelor sunt mici, constând din cinci până la nouă indivizi. În cadrul grupului lor, lupii lucrează împreună și își învață puii să vâneze și să evite amenințările. De asemenea, comunică folosind vocalizări pentru a împărtăși locațiile și a avertiza membrii haitei despre pericole iminente.
Pinguinii imperiali
Pinguinii imperiali au o puternică influență masculină. Când masculii ajung în fiecare an la locul de cuibărit, încep să se etaleze în fața femelelor, coborându-și capul spre piept și scoțând o vocalizare unică de curtare. Odată împerecheați, pinguinii imperiali rămân monogami pe durata sezonului de reproducere, și uneori mai mult timp. Pinguinii imperiali sunt extrem de sociali și cuibăresc în colonii mari. Femelele depun un singur ou și îl predau mascul pentru incubație și protecție. În afara sezonului de cuibărit, pinguinii imperiali adulți călătoresc și se hrănesc în grupuri.
