Apa acoperă cea mai mare parte a suprafeței Pământului, dar o mare parte din ea este sărată sau înghețată permanent. De fapt, aproximativ 68,7% din apa dulce a lumii este blocată în ghețari și gheață. Odată cu creșterea cererii de apă și a invaziei umane, stresul hidric este o preocupare din ce în ce mai mare, iar multe dintre râurile planetei riscă să fie distruse sau epuizate. Conform estimărilor UNICEF din 2021, 1,42 miliarde de oameni trăiesc în regiuni cu vulnerabilitate hidrică, iar penuria de apă afectează aproape jumătate din lume. Din fericire, există multe organizații pe planetă dedicate conservării râurilor noastre pentru generațiile viitoare.
Iată opt râuri amenințate din lume și modul în care organizațiile de conservare luptă pentru a le proteja.
Amazonul
Fluviul Amazon, al cărui bazin acoperă 44% din America de Sud sau peste 6 milioane de kilometri pătrați, este incredibil de biodivers, cu peste 30.000 de specii de plante și 1.800 de specii de păsări. Acesta găzduiește 56% din pădurile de foioase ale lumii și joacă un rol important în reglarea climei în America de Nord și de Sud. Experții estimează lungimea sa la peste 6.437 kilometri.
Fluviul Amazon și pădurile sale sunt amenințate de activitatea umană, în principal de poluare și de epuizarea rapidă a resurselor. Biroul Departamentului de Dezvoltare Durabilă al Statelor Americane lucrează pentru a gestiona amenințările, inclusiv supra-dezvoltarea și defrișările, și pentru a consolida ecosistemele vulnerabile.
Mississippi
Mississippi, numit „Cel Mai Mare Râu al Americii”, își are izvorul în vestul Minnesotei și curge spre sud pe 4.072 kilometri până în Golful Mexic. Milioane de oameni din peste 50 de orașe folosesc apa din Mississippi, iar râul este folosit și pentru transport maritim, agricultură și eliminarea deșeurilor.
Sute de specii de animale, inclusiv 60% dintre păsările din America de Nord, își au casa în zona din jurul râului Mississippi, dar contaminarea râului și distrugerea habitatului acvatic și de pe maluri amenință să le disloce. Din fericire, multe proiecte și organizații sunt dedicate conservării sale, inclusiv Comitetul pentru Conservarea Râului Superior Mississippi și Serviciul pentru Pește și Faună Sălbatică al S.U.A.
Dunărea
Fluviul Dunărea își începe cursul în vestul Germaniei, curgând pe 2.857 kilometri până la Marea Neagră. Este al doilea cel mai lung fluviu din Europa și traversează 19 țări; printre acestea se numără Austria, Ungaria și România. Dunărea prezintă un ecosistem bogat și divers, găzduind 55 de specii diferite de pești, inclusiv 26 de specii de sturioni. Orașe din Europa folosesc Dunărea pentru producerea de energie și agricultură, și există în total peste 700 de baraje.
Din păcate, acest râu este supra-pescuit, puternic poluat și predispus la inundații. Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea a fost înființată în 1998 pentru a gestiona conservarea sa.
Mekongul
Fluviul Mekong este o parte integrantă a peisajului, culturii și economiei Asiei de Sud-Est. Numit și Râul Lancang, acesta își are izvorul în China, întinzându-se pe 4.587 kilometri prin Birmania, Laos, Thailanda, Cambodgia și Vietnam. Este al doilea cel mai divers râu din lume, iar numai bazinul său asigură hrană, apă potabilă, energie și transport pentru peste 65 de milioane de oameni.
Barajele și centralele electrice dăunează ecosistemelor Mekongului, în special populațiilor sale de pești. Barajele planificate pentru construcție până în 2030 ar putea șterge potențial zeci de specii de pești. Organizații precum Conservation International lucrează pentru a păstra integritatea ecologică a râului prin promovarea dezvoltării sale durabile.
Yangtze
Fluviul Yangtze curge aproximativ 6.300 de kilometri prin China, fiind cel mai lung râu din țară și al treilea cel mai lung râu din lume. Acesta conține faună rară și diversă, inclusiv delfinul de râu Yangtze, aligatorul chinezesc și broasca țestoasă cu carapace moale gigantică Yangtze.
Acest râu găzduiește cel mai mare baraj hidroelectric din lume și o sursă formidabilă de energie, Barajul Trei Defileuri. Acest baraj și alte dezvoltări au pus o presiune imensă asupra râului Yangtze și a ecosistemelor sale. În 2021, China a adoptat Legea pentru Conservarea Râului Yangtze pentru a proteja resursele râului, a monitoriza și proteja fauna sălbatică și a impune politici mai stricte privind dezvoltarea, pescuitul și poluarea.
Nilul
Fluviul Nil din Africa este cel mai lung râu din lume, măsurând aproximativ 6.650 de kilometri. Acesta curge prin nord-estul Africii, terminându-se în Egipt și Marea Mediterană. Mai multe baraje hidroelectrice mari sunt planificate pe râu în Uganda, Etiopia și Sudan. Malurile Nilului, bogate în nutrienți, au susținut agricultura timp de secole, începând cu egiptenii antici, iar apa din râu este folosită pentru irigarea culturilor.
Barajele de pe râu și afluenții săi, care îi împiedică curgerea, sunt doar o cauză de îngrijorare pentru Nil. Acest râu este, de asemenea, foarte vulnerabil la drenarea rapidă de către oameni și la fenomene meteorologice precum inundațiile. Inițiativa Bazinului Nilului lucrează pentru a realiza gestionarea durabilă a resurselor râului.
Congo
Bazinul râului Congo se întinde în centrul Africii și are o suprafață de peste 6 milioane de kilometri pătrați. Acest râu puternic evacuează apă la o rată medie de 4.292 metri cubi pe secundă, fiind al doilea după Amazon ca mărime a debitului. Este, de asemenea, un sit important pentru reglarea carbonului și biodiversitate, deoarece susține a doua cea mai mare pădure tropicală din lume.
Ca principal sistem de navigație al Africii, acest râu este atacat. Deși părți din râul Congo sunt poluate de deșeurile urbane și eroziunea solului, transportul uman este responsabil pentru cea mai mare parte a contaminării și degradării sale. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură are inițiative în desfășurare pentru a proteja și conserva acest sit al Patrimoniului Mondial.
Râul Provo
Râul Provo își are izvorul în Munții Uinta din Utah, curgând aproximativ 121 de kilometri spre sud până la Lacul Utah din orașul Provo. În anii 1950 și 60, o mare parte din cursul mijlociu al râului Provo a fost îndiguit, îndreptat și baraj, cauzând pierderi extinse zonelor umede, pădurilor ripariene și habitatelor faunei sălbatice. Prăbușirea Barajului Trial Lake în 1986 a dus, de asemenea, la inundații care au deteriorat permanent malurile.
În 1999, Utah a început Proiectul de Restaurare a Râului Provo (PRRP) pentru a restaura părți ale râului și a combate deteriorarea continuă a râului și a ecosistemelor sale.
