6 poluanți atmosferici comuni

Ei țâșnesc din automobile și fabrici, se ridică în aer de la fermele de animale și provin chiar din sol și din alte surse naturale. Poluanții atmosferici comuni se găsesc peste tot în jurul nostru și pot cauza efecte severe asupra sănătății, precum și daune mediului.

Poluanții atmosferici se găsesc sub formă de particule solide, picături lichide sau gaze, și mulți dintre ei sunt creați de activitatea umană. Conform unui raport recent al Asociației Americane a Plămânilor, State of the Air 2011, poluarea toxică a aerului plutește deasupra aproape fiecărui oraș important și rămâne o amenințare reală pentru sănătatea publicului american, în ciuda progreselor solide din ultimele decenii. Peste jumătate dintre toți americanii trăiesc în zone cu niveluri periculoase de poluare a aerului.

Agenția pentru Protecția Mediului din S.U.A. (EPA) a denumit cei șase poluanți atmosferici cei mai comuni, care se găsesc pe întreg teritoriul Statelor Unite. Acești poluanți sunt ozonul, materia particulată, monoxidul de carbon, oxizii de azot, dioxidul de sulf și plumbul. Dintre acești șase, ozonul și materia particulată sunt cei mai răspândiți și cei mai nocivi pentru sănătatea umană și mediu. Iată lista:

Ozon

Compus din trei atomi de oxigen, ozonul se creează la nivelul solului printr-o reacție chimică între oxizii de azot (NOx) și compușii organici volatili (COV) în prezența luminii solare. În funcție de locația sa în atmosferă, ozonul poate fi „bun” sau „rău”.

Ozonul „bun” apare natural în stratosferă, la aproximativ 16 până la 48 de kilometri deasupra suprafeței pământului și formează un strat care protejează viața pe pământ de razele puternice ale soarelui. Ozonul „rău” conține gaze de eșapament de la vehicule, emisii industriale, solvenți chimici și alte substanțe periculoase, formând cea mai mare parte a norilor de smog care se formează deasupra multor zone urbane.

Materie particulată

Cunoscută și sub denumirea de funingine, materia particulată (MP) este un amestec atât de particule solide minuscule, cât și de picături lichide alcătuite dintr-un număr de componente potențial periculoase, inclusiv acizi, substanțe chimice organice și metale toxice, precum și particule de sol sau praf. Materia particulată se împarte în două categorii:

• Particulele grosiere inhalabile au un diametru între 2,5 micrometri și 10 micrometri. Se găsesc în apropierea șoselelor și a industriilor cu mult praf.
• Particulele fine au un diametru de 2,5 micrometri sau mai mic și sunt emise în timpul incendiilor forestiere și se pot forma, de asemenea, atunci când gazele emise de centrale electrice, fabrici și automobile reacționează în aer. Ambele categorii pot trece prin gât și nas și pot intra în plămâni.

Monoxid de carbon

Monoxidul de carbon (CO) este un gaz inodor, incolor, neiritant, dar foarte otrăvitor, emis de procesele de combustie, care, atunci când este inhalat, poate reduce livrarea de oxigen către țesuturile și organele corpului, inclusiv inima și creierul. La niveluri ridicate, monoxidul de carbon poate cauza moartea. Cele mai multe emisii de monoxid de carbon în aerul ambiental provin din surse mobile.

Oxizi de azot

Grupul de gaze foarte reactive cunoscut sub numele de oxizi de azot (NOx) este emis prin combustia la temperaturi înalte și apare adesea ca o cupolă maro de ceață deasupra orașelor. Dintre grupul de oxizi de azot, care include și acidul nitros și acidul azotic, dioxidul de azot (NO2) este de cea mai mare preocupare pentru EPA. Acesta contribuie la formarea ozonului la nivelul solului și a poluării cu particule fine și este legat de efecte adverse asupra sistemului respirator uman.

Dioxid de sulf

Parte dintr-un grup cunoscut sub numele de oxizi de sulf (SOx), dioxidul de sulf (SO2) este un compus chimic produs de erupțiile vulcanice și procesele industriale. Cele mai mari surse de emisii de dioxid de sulf provin din arderea combustibililor fosili în centralele electrice. În prezența unui catalizator precum dioxidul de azot, dioxidul de sulf se poate oxida în ploi acide. Și el este legat de multe efecte adverse asupra sănătății sistemului respirator.

Plumb

Plumbul este un metal greu toxic, găsit natural în mediu. Este un poluant comun în produsele fabricate. Vehiculele cu motor și industriile sunt cele mai mari surse de emisii de plumb și, deși aceste emisii au scăzut dramatic cu 95% între 1980 și 1999 datorită eforturilor de reglementare, ele reprezintă încă o preocupare. Cele mai ridicate niveluri de plumb în aer se găsesc în prezent în apropierea topitoriilor de plumb. Plumbul poate afecta sistemul nervos, funcția renală, sistemul imunitar, sistemele reproductiv și de dezvoltare și sistemul cardiovascular.