A devenit la modă în ultimul timp să se susțină că acțiunile personale și schimbările care reduc cererea pentru produse și servicii ce produc dioxid de carbon reprezintă o distragere. În schimb, spun ei, ar trebui să ne ocupăm de reglementările guvernamentale și de partea ofertei—corporațiile care produc combustibili fosili și alte surse de carbon.
Dar, așa cum Sami Grover de la PlanetaNoastra a exprimat atât de bine, „Dezbaterea schimbare de sistem versus schimbare de comportament a devenit cu adevărat depășită”. Trebuie să ne ocupăm atât de ofertă, cât și de cerere. Am încercat să argumentez în cartea mea, „Living the 1.5 Degree Lifestyle” (Trăind Stilul de Viață de 1,5 Grade), că ar trebui cu toții să încercăm să reducem cererea, să trăim o viață cu emisii scăzute de carbon pentru a menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius (-16,3 grade Celsius), dar am concluzionat că există și alte beneficii: „Aceste schimbări pot fi sănătoase și distractive: mai mult exercițiu, mai mult mers pe jos și cu bicicleta, mai multă profitare de activitățile din propriile noastre curți.”
Acum, un nou studiu—intitulat „Demand-side solutions to climate change mitigation consistent with high levels of well-being” (Soluții din partea cererii pentru atenuarea schimbărilor climatice consistente cu niveluri ridicate de bunăstare)—este de acord, exprimând că încercarea de a trăi un stil de viață cu emisii reduse de carbon îți face bine. Autorii principali Felix Creutzig și Leila Niamir demonstrează mai întâi că „strategiile de atenuare din partea cererii” în sectoarele construcțiilor, transporturilor, alimentației și industriei ar putea oferi reduceri ale emisiilor între 40% și 80%, în funcție de sector.
Acestea sunt reduceri mari, dar Creutzig și Niamir propun schimbări mari printr-un amestec de evitare a carbonului, trecerea la alternative cu emisii scăzute de carbon și îmbunătățiri ale eficienței.
- Opțiunile de „Îmbunătățire” includ anvelope mai eficiente ale clădirilor, electrocasnice și o utilizare mai eficientă a energiei de către sectoarele industriale.
- Opțiunile de „Schimbare” sunt legate de transport, inclusiv o schimbare modală către mersul pe jos, ciclism și mobilitatea partajată. De asemenea, se aplică alimentației, trecerea la dietele flexitariene, vegetariene sau vegane. „Acestea sunt opțiuni care necesită infrastructuri fizice și de alegere care să sprijine alegerile cu emisii scăzute de carbon, cum ar fi coridoare de transport sigure și convenabile și opțiuni de meniu fără carne, dorite și accesibile”, scriu autorii. „Ele necesită, de asemenea, ca utilizatorii finali să adopte aceste alegeri, individual și social.”
- Opțiunile de „Evitare” sunt generale. „Orașele joacă un rol suplimentar, deoarece designul mai compact și accesibilitatea mai mare reduc cererea pentru călătorii la distanță și mobilitatea cu mașina și se traduc, de asemenea, într-o suprafață medie mai mică și o cerere corespunzătoare de încălzire, răcire și iluminare”, scriu autorii.
Cum să reduci cererea, pe sectoare
Clădiri
În sectorul construcțiilor, evitarea emisiilor de carbon nu provine doar din eficiența clădirilor, ci și din suficiență—prin locuințe mai mici, facilități partajate și schimbări în tipologia clădirilor care favorizează clădirile multifamiliale, așa cum spunem de ani de zile.
Uneori sunt confuzi, promovând imprimarea 3D a clădirilor pentru a reduce deșeurile, chiar dacă puținele clădiri imprimate 3D construite până acum sunt făcute cu beton, despre care tot ei spun că ar trebui să folosim mai puțin.
Uneori pur și simplu înțeleg greșit și nu înțeleg studiile pe care le citesc. O propoziție—”Alte opțiuni includ proiectarea caselor pasive care folosesc masa termică și controlere inteligente pentru a evita cererea pentru serviciile de climatizare”—a părut confuză, așa că am urmat referința către studiu, „Advances Toward a Net-Zero Global Building Sector” (Progrese către un sector global al construcțiilor cu emisii net zero), care este scris de experți Passivhaus care nu leagă niciodată Casa Pasivă de masa termică; autorii confundă designul pasiv în stilul anilor ’70 cu denumirea groaznică „Casa Pasivă”. Studiul citat nu menționează niciodată controlere inteligente deoarece, așa cum am menționat anterior, într-o Casă Pasivă, un controler inteligent s-ar plictisi de moarte.
Se poate plânge că nu înțeleg totul corect, dar acesta este un studiu vast, generalist, care analizează multe aspecte ale vieților noastre și se bazează pe zeci de contribuitori.
Design urban
În sectorul designului urban, există o listă sofisticată de măsuri, inclusiv orașe compacte și o economie circulară, partajată: „Spații și facilități partajate: cooperative energetice, achiziții de grup, biblioteci, cafenele de reparații, producție și consum de alimente; partajarea alimentelor.”
Mobilitate și accesibilitate
Pentru mobilitate și accesibilitate, ei solicită mai mult lucru de acasă, mers pe jos și ciclism în loc de condus. Autorii scriu: „Mobilitate partajată grupată cu grad ridicat de ocupare și micromobilitate cu durată de viață mare a parcului de vehicule; transport public feroviar convenabil; sprijinit de design urban și dezvoltare orientată spre transportul în comun, rezultând distanțe de călătorie reduse; optimizarea logistică în transportul de mărfuri pe ultimul kilometru.”
Alimentație și nutriție
Pentru alimentație și nutriție, ei analizează proteinele fără origine animală cu „ghiduri dietetice bazate pe alimente; etichete alimentare; campanii educaționale; subvenții/taxe; standarde voluntare de sustenabilitate” și abordează, de asemenea, supraconsumul și risipa alimentară.
Produse și materiale
În ceea ce privește produsele și materialele (industria), autorii solicită servicii eficiente din punct de vedere al materialelor, extinderea duratei de viață și reutilizarea și reciclarea. Serviciile eficiente din punct de vedere al materialelor implică „cerere de materiale evitată prin dematerializare, economia partajată, designuri eficiente din punct de vedere al materialelor și îmbunătățiri ale randamentului în producție”, în timp ce extinderea duratei de viață implică „proiectarea produselor astfel încât durata lor de viață să poată fi extinsă prin reparație, recondiționare și refabricare”.
De asemenea, vor să reducă zborurile cu o taxă mare pe carbon, să îmbunătățească trenurile și să reducă cererea pentru transportul maritim prin „schimbarea lanțurilor de aprovizionare, reducerea cererii de bunuri de consum și navigarea lentă a navelor ar reduce substanțial cererea de transport maritim”.
Cum afectează toate acestea bunăstarea?
Aici devine interesant. Totul este prezentat într-un grafic cu 19 categorii diferite, cu mult mai multe detalii în informațiile suplimentare. (O versiune mai mare poate fi văzută aici.)
Informațiile suplimentare conțin o explicație pentru fiecare pătrat din acel grafic. Totul este fascinant, iar concluziile lor sunt inevitabile:
Totul îmi amintește de vechea și grozava caricatură a lui Joel Pett—”Ce-ar fi dacă e o mare farsă și creăm o lume mai bună degeaba?”—cu toate acele beneficii ale orașelor locuibile, aerului curat și copiilor sănătoși. Nu este nevoie de un studiu masiv pentru a concluziona că o dietă mai sănătoasă, mai mult mers pe jos și un aer mai curat vor fi, în general, lucruri bune, dar e plăcut să le ai confirmat.
