Un raport publicat în jurnalul „Poluare mediului” ne reamintește încă o dată că, pe măsură ce boom-ul grădinăritului urban continuă să crească, este important să-i învățăm pe oameni sfaturi despre cum să se asigure că alimentele pe care le cultivă sunt sigure pentru consum după toate eforturile lor.
Factori de amplasare și variații ale legumelor
Cercetătorii de la Universitatea Tehnică din Berlin au testat legume de diverse tipuri din grădini din capitala Germaniei. Deși riscurile contaminării grădinilor urbane au fost discutate înainte, acest studiu încearcă să determine ce factori favorizează amplasarea unei grădini urbane sigure și ce legume ar putea fi mai puțin susceptibile la contaminare. Rezultatele studiului confirmă potențialul legumelor de a extrage metale grele din solurile în care sunt cultivate, indicând faptul că simpla spălare a legumelor pentru a îndepărta solul local poate fi o protecție insuficientă împotriva efectelor toxice ale nivelurilor ridicate de contaminare a solului. S-a constatat că unele dintre legumele testate aveau concentrații de plumb peste nivelurile stabilite de legea europeană ca fiind sigure pentru produsele alimentare. Plumbul se acumulează în corp și poate duce la tulburări de dezvoltare și leziuni neurologice, precum și la afectarea altor organe.
Legumele eșantionate includ: roșii, fasole verde, morcovi, cartofi, gulii, varză albă, năsturel, pătrunjel, sfeclă elvețiană (mangold), busuioc, mentă și cimbru. S-au observat variații mari în concentrațiile de contaminare, astfel încât studiul nu susține ideea că unele legume ar putea fi mai sigure decât altele pentru grădinăritul urban.
Ce arată studiul în mod concludent: grădinile mai apropiate de zonele cu trafic intens au niveluri mai ridicate de contaminare. Barierele între trafic și grădină, cum ar fi zonele cu vegetație densă sau clădirile, au redus nivelurile de cadmiu, crom, plumb și zinc găsite în legume.
Cum să minimizați riscul în grădinăritul urban
Cercetătorii avertizează împotriva panicii, subliniind necesitatea mai multor studii înainte ca cineva să renunțe la efectele benefice ale unei grădini urbane pentru a se întoarce la produsele din supermarket. Dar există câțiva pași pe care grădinarii urbani îi pot urma pentru a minimiza riscurile atunci când cultivă alimente în oraș.
Alegerea unui teren
Informați-vă despre terenul unde intenționați să grădinăriți înainte de a planta prima sămânță. Oficiul de urbanism al orașului ar trebui să vă poată ajuta cu înregistrări despre utilizările anterioare. Iar agențiile locale de sănătate sau mediu, sau extensia agricolă a unei universități locale, vă pot ajuta cu testarea solului.
Prudență
Dacă există vreo indicație de contaminare anterioară a terenului, sau locația grădinii dvs. se află în zone cu trafic intens, sau lângă clădiri unde s-au putut acumula coji de vopsea pe bază de plumb, încercați o grădină cu straturi înălțate. Așezați o folie rezistentă peste solul nativ înainte de a construi straturile și aduceți pământ curat pentru grădina dvs.
Edenul perfect în oraș
Urmați concluziile științifice ale acestui studiu planificând un zid sau un gard viu dens pentru a ajuta la blocarea prafului potențial contaminat care altfel ar putea fi ridicat de trafic.
Grădina Casei Albe a lui Michelle Obama a dat un exemplu despre cum să nu lăsăm puțin plumb să sperie oamenii: deși testele solului au arătat niveluri ridicate de plumb, riscul de contaminare nu depășește beneficiile legumelor sănătoase, cultivate local (și asta fără a număra beneficiile pentru sănătate ale activității în grădină!)
