Este posibil să prevenim următoarea mare deversare de petrol?
Din 2015, un tanc petrolier deteriorat numit The Safer a rămas blocat în largul coastelor Yemenului din cauza unui război în curs. Acum, un nou studiu publicat luna trecută în Nature Sustainability avertizează că o deversare din ce în ce mai probabilă ar putea avea consecințe devastatoare pentru o țară care suferă deja de peste cinci ani de conflict și blocadă, precum și pentru întreaga regiune.
„Deversarea potențială amenință să dăuneze mediului, economiei și sănătății publice a țărilor care se învecinează cu Marea Roșie”, scriu autorii studiului.
Safer nu este sigur
The Safer este ancorat în prezent la 8,9 kilometri (4.8 mile nautice) în largul coastei yemenite a Mării Roșii. Conține 1,1 milioane de barili de petrol, de peste patru ori cantitatea deversată de Exxon Valdez în 1989, iar experții sunt din ce în ce mai îngrijorați că acest petrol va ajunge în vulnerabila Marea Roșie.
„Conflictul prelungit și blocada au lăsat nava într-o stare de deteriorare, deoarece marea majoritate a persoanelor responsabile de întreținerea ei nu mai sunt acolo”, a declarat coautorul studiului și studentul absolvent în informatică biomedicală la Stanford, Benjamin Huynh, pentru PlanetaNoastra într-un email. „A rămas un echipaj foarte mic de bază la bord care face ce puțin poate, dar experții familiarizați cu situația spun că deversarea este inevitabilă în lipsa intervenției.”
Există două modalități principale prin care petrolul de pe navă s-ar putea deversa, explică autorii studiului:
- O furtună sau simpla uzură ar putea cauza o scurgere care ar deversa petrolul direct în mare. Nava are o singură cocă, ceea ce înseamnă că nu există o altă barieră între petrol și apă dacă coca este perforată.
- Ar putea apărea o combustie fie dintr-o acumulare de gaze, fie dintr-un atac.
Pentru a afla ce s-ar întâmpla dacă ar lovi dezastrul, cercetătorii s-au bazat pe modele.
„Am modelat deversarea de mii de ori folosind diferite scenarii meteorologice posibile pentru a obține o idee despre posibilele traiectorii ale deversării”, spune Huynh.
Modelele lor le-au permis să contureze o cronologie a potențialului dezastru.
- 24 de ore: Se estimează că 51% din petrol se va fi evaporat.
- Șase până la 10 zile: Petrolul va ajunge pe coasta de vest a Yemenului. Cercetătorii au estimat că eforturile de curățare ar lăsa 39,7% din petrol plutind pe apă în acest moment.
- Două săptămâni: Deversarea va ajunge la porturile importante din Yemen, Hudaydah și Salif, prin care țara primește 68% din ajutorul său umanitar.
- Trei săptămâni: Deversarea s-ar putea extinde până la Portul Aden și ar putea ajunge la porturi și uzine de desalinizare din Arabia Saudită și Eritreea.
Un dezastru în mijlocul dezastrelor
Populația Yemenului suferă deja din cauza unui conflict în curs. Țara importă 90-97% din combustibilul său și 90% din aprovizionarea cu alimente, iar peste jumătate din populația sa se bazează pe ajutor umanitar livrat prin porturile sale. Dintr-un total de 29,825,968 people, 18 milioane au nevoie de ajutor pentru a avea acces la apă potabilă și 16 milioane au nevoie de ajutor cu hrana. Deversarea ar putea întrerupe acest ajutor prin blocarea porturilor și ar putea amenința aprovizionarea cu apă potabilă a întregii regiuni prin contaminarea uzinelor de desalinizare de-a lungul coastei. Datorită acestui context, cercetătorii au fost deosebit de interesați să prezică consecințele pentru sănătatea publică ale unei deversări de petrol.
„Impactul așteptat al deversării asupra sănătății publice este uluitor”, spune Huynh. „Cu aproape 10 milioane care își pierd accesul la apă potabilă și 7 milioane care își pierd accesul la provizii alimentare, ne-am aștepta la decese masive prevenibile prin înfometare, deshidratare și boli transmise prin apă. Aceasta este agravată de lipsa așteptată de combustibil și provizii medicale, care ar putea induce închiderea pe scară largă a spitalelor.”
Impactul petrolului nu se limitează la apă. Poluarea aerului cauzată de evaporare și combustie ar fi, de asemenea, un pericol major. Cercetătorii au estimat că spitalizările cauzate de boli cardiace sau respiratorii ar putea crește între 5,8 și 42%, în funcție de momentul, durata și condițiile deversării. Aceste spitalizări ar putea crește cu 530% pentru lucrătorii de curățare direct expuși la poluare.
Deși acest studiu particular s-a concentrat pe impactul deversării asupra sănătății, autorii au remarcat că ar dăuna, de asemenea, ecosistemelor unice și importante din Marea Roșie.
În special, coralii din Marea Roșie s-au dovedit a fi rezilienți la criza climatică. În timp ce temperaturile din nordul Mării Roșii și din Golful Aqaba au crescut mai rapid decât media globală, nu au existat incidente de albire a coralilor în zonă. Un studiu din 2020 a constatat că coralul constructor de recif Stylophora pistillata din Golful Aqaba a fost capabil să monteze un răspuns rapid de expresie genetică și o recuperare la temperaturi de până la 32 de grade Celsius.
„Astfel de temperaturi nu sunt anticipate să apară în regiune în acest secol, oferind o speranță reală pentru păstrarea a cel puțin unui ecosistem major de recif de corali pentru generațiile viitoare”, au scris autorii.
Cu toate acestea, o deversare de petrol în regiune ar amenința acești corali rari care au potențialul de a supraviețui crizei climatice.
Nu este prea târziu
The Safer rămâne sigur deocamdată, însă, iar cercetătorii îndeamnă la acțiuni imediate pentru a menține această situație.
„Deversarea și impacturile sale potențial dezastruoase rămân în întregime prevenibile prin descărcarea petrolului”, concluzionează autorii studiului. „Rezultatele noastre subliniază necesitatea unei acțiuni urgente pentru a evita acest dezastru iminent.”
Din păcate, s-au făcut progrese mici în această direcție. Accesul la The Safer este controlat în prezent de Ansar-Allah, sau Houthis, un grup politic armat din nordul Yemenului. Negocierile dintre acest grup și ONU pentru a efectua o inspecție sau reparație a navei sunt în prezent întrerupte, fără o reluare la orizont.
Dincolo de Yemen, incidentul este un exemplu al modului în care conflictul politic poate pune în pericol sănătatea umană și mediul. Un alt exemplu citat de Huynh este FSO Nabarima, o instalație offshore care s-a deteriorat în apropierea Venezuelei și Trinidadului după ce SUA au impus sancțiuni Venezuelei în 2019. Petrolul de la bord a fost în cele din urmă descărcat până în aprilie 2021.
„În timp ce situația Nabarima a fost rezolvată, ambele probleme au fost extrem de politizate, iar convingerea mea, ca practician în sănătate publică, este că actorii internaționali trebuie să prioritizeze viețile celor care se așteaptă să sufere din cauza deversării în detrimentul agendelor lor politice”, spune Huynh.
