În ciuda avertismentelor sumbre dintr-un nou raport al Națiunilor Unite și a creșterii așteptate a emisiilor de gaze cu efect de seră în acest an, lumea ar putea, potențial, să prevină cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice.
Realizat pe parcursul a opt ani, Grupul Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (IPCC) al Națiunilor Unite a prezentat astăzi un raport privind schimbările climatice, avertizând că, dacă nu vom reduce drastic emisiile de carbon, sistemul climatic al lumii va intra în haos, perturbând sistemul alimentar și cauzând daune grave sănătății umane.
Raportul, care a fost compilat de peste 200 de oameni de știință, a constatat că trebuie să urmărim „reduceri imediate, rapide și la scară largă ale emisiilor de gaze cu efect de seră, altfel limitarea încălzirii la aproape 1,5°C sau chiar 2°C va fi greu de atins”.
„Raportul Grupului de Lucru I al IPCC, Schimbările Climatice 2021: Baza Științifică Fizică”, care a fost salutat drept „cea mai cuprinzătoare” analiză a schimbărilor climatice realizată vreodată, afirmă că temperatura medie globală va „atinge sau depăși probabil 1,5°C de încălzire” până în 2040.
O astfel de creștere ar duce la valuri de căldură mai intense și sezoane calde mai lungi, precum și la secete și inundații mai distructive și mai frecvente, și la creșterea nivelului mării; dar lucrurile vor fi mult mai rele dacă temperaturile vor crește peste pragul de 2 grade Celsius (3,6 grade Fahrenheit).
„O încălzire suplimentară va amplifica dezghețarea permafrostului și pierderea stratului de zăpadă sezonier, topirea ghețarilor și a calotelor glaciare și pierderea gheții marine arctice de vară”, se arată în raport.
Pe lângă raport, IPCC a lansat un atlas interactiv care arată cum schimbările climatice vor afecta fiecare regiune a lumii în diferite scenarii de emisii.
Este important de reținut că o mare parte din această creștere a temperaturii a avut deja loc. Potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice, temperatura globală la suprafață în 2020 a fost cu 1,19 grade Celsius (2,14 grade Fahrenheit) mai mare decât în perioada pre-industrială.
Efectele acestei creșteri de temperatură au fost resimțite în întreaga lume în ultimele săptămâni. Incendiile de vegetație au cauzat devastare pe scară largă în Grecia, Turcia, Siberia și pe coasta de vest a Statelor Unite; inundațiile au ucis zeci de oameni în Germania și China, iar Arctica a înregistrat căldură fără precedent.
IPCC a declarat că este „necontestat” că oamenii sunt de vină pentru creșterea temperaturii, adăugând că „acțiunile noastre au potențialul de a determina cursul viitor al climei”.
„[Acest raport] este un cod roșu pentru omenire. Clopotele de alarmă sunt asurzitoare, iar dovezile sunt irefutabile: emisiile de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili și din despăduriri sufocă planeta noastră și pun miliarde de oameni în pericol imediat”, a declarat Secretarul General al ONU, António Guterres.
Emisiile de carbon sunt pe cale să crească
Raportul afirmă că, pentru a evita cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice, emisiile globale trebuie să scadă cu 25% până în 2030 și cu aproximativ 50% până în 2035, dar, până acum, acest lucru nu se întâmplă.
Un studiu recent al REN 21, o organizație care promovează energiile regenerabile, a constatat că încă depindem de combustibilii fosili pentru aproximativ 80% din energia pe care o consumăm, o cifră care nu s-a schimbat din 2009.
Mai mult, mai multe rapoarte indică faptul că emisiile de gaze cu efect de seră sunt pe cale să crească în următorii ani. Administrația pentru Informații privind Energia se așteaptă ca emisiile de dioxid de carbon legate de energie să crească cu 7,1% în SUA anul acesta și cu 1,5% în 2022.
La nivel mondial, emisiile de carbon din sectorul electricității sunt estimate să crească cu 3,5% în 2021 și cu 2,5% în 2022. În total, anul acesta lumea va înregistra probabil a doua cea mai mare creștere a emisiilor din istorie, a declarat Agenția Internațională pentru Energie (IEA) în aprilie.
Să fie clar, omenirea se află într-o situație proastă.
Și totuși există motive de speranță. SUA, Uniunea Europeană și China au anunțat planuri ambițioase de decarbonizare în ultimele luni, deschizând o fereastră de oportunitate pentru a reduce masiv emisiile în următorul deceniu. Înaintea unui summit ONU privind clima din această toamnă, se așteaptă ca liderii mondiali să anunțe alte obiective ambițioase.
„Raportul de astăzi reprezintă o lectură îngrijorătoare și este clar că următorul deceniu va fi crucial pentru asigurarea viitorului planetei noastre… Sper ca raportul de astăzi să fie un semnal de alarmă pentru ca lumea să acționeze acum, înainte de a ne întâlni la Glasgow în noiembrie pentru summitul critic COP26”, a declarat Prim-ministrul britanic Boris Johnson.
Capacitatea de energie regenerabilă a crescut cu 10,3% în 2020, iar IEA estimează că sectorul va continua să crească rapid. Economii importante, inclusiv SUA, Regatul Unit, UE și China au dezvăluit planuri de a-și decarboniza treptat sectoarele de transport.
Și există multe lucruri pe care le putem face la nivel individual. În Raportul privind decalajul emisiilor, publicat în decembrie, ONU a menționat că aproximativ două treimi din emisii sunt legate de gospodării. Schimbări ale stilului de viață, cum ar fi trecerea la o dietă vegetariană, renunțarea la folosirea mașinilor, instalarea de panouri solare, evitarea zborurilor pe distanțe lungi și economisirea energiei acasă, pot contribui la reducerea emisiilor.
Emisiile pe cap de locuitor în SUA se ridică la aproximativ 16 tone metrice de dioxid de carbon pe an și la 6,6 tone metrice în UE. Pentru a avea o șansă de a menține temperaturile să nu crească peste 1,5 grade Celsius (2,7 grade Fahrenheit), trebuie să reducem emisiile pe cap de locuitor la aproximativ 2,0 tone metrice.
„Guvernele au un rol major în stabilirea condițiilor în care pot avea loc schimbări ale stilului de viață, prin elaborarea de politici, reglementări și investiții în infrastructură. În același timp, este necesar ca cetățenii să fie participanți activi în schimbarea stilului lor de viață prin luarea de măsuri pentru a reduce emisiile personale”, se arată în raport.
