Au existat momente în ultimii ani când am trecut pe lângă un magazin Zara sau H&M și m-am oprit în fața vitrinei, dorindu-mi să pot intra și să dau 20 sau 30 de dolari pe un top sau o rochie drăguță. Eu, cea de acum 10 ani, aș fi făcut-o – nu pentru că aveam nevoie de ținută, ci pentru că era distractiv și accesibil. Dar asta a fost înainte să știu ce știu acum despre industria fast fashion și cât de atroce este pentru mediu.
Fast fashion este echivalentul hainelor cu fast food-ul – realizate ieftin, cu materiale de cost redus (de obicei sintetice pe bază de petrol), care nu sunt construite să reziste. La fel ca fast food-ul, este nesănătos din toate punctele de vedere. Lucrătorii care confecționează hainele sunt plătiți prea puțin în timp ce suportă condiții de muncă oribile; stilurile la modă și prețurile mici ne fac să vrem să consumăm mai mult, așa că ne umplem dulapurile cu un surplus de articole care se lărgesc, se pătează și se scămoșează prea ușor; iar acele articole ajung în gunoi în scurt timp.
Partea cu gunoiul din această cronologie este o mare problemă. Șaizeci la sută dintre haine sunt aruncate în decurs de un an de la cumpărare, iar când atât de multe dintre ele sunt fabricate din poliester sau acril, asta nu este diferit de a arunca plastic – un material de care mulți dintre noi încearcă să scape în alte părți ale vieții noastre. Așa cum a spus Kelly Drennan, fondatoarea Fashion Takes Action, într-un discurs TEDx recent, „De ce ne pasă mai mult de paiele de plastic și pungile de plastic din gropile de gunoi decât de hainele noastre din plastic?” Este timpul să începem să privim materialele sintetice ca deșeuri plastice viitoare.
Ce se întâmplă dacă treci la îmbrăcăminte din bumbac în întregime? Este un alt material obișnuit în magazinele fast fashion. Din păcate, bumbacul emite și gaze cu efect de seră, pe măsură ce se descompune în gropile de gunoi. Drennan a spus că, numai în Canada, emisiile de la descompunerea bumbacului sunt suficiente pentru a alimenta 20.000 de case timp de un an. Bumbacul necesită, de asemenea, resurse intensive, cerând cantități semnificative de apă și substanțe chimice pentru a crește.
În prezent, problema fast fashion este scăpată de sub control. Prețul hainelor a scăzut cu 30% în ultimele două decenii, a spus Drennan, în timp ce ratele anuale de consum s-au dublat în medie. Acest lucru se datorează parțial prețului scăzut al petrolului. Realizarea hainelor „din plastic” necesită 342 de milioane de barili de petrol pe an, ceea ce, a explicat Drennan, este ca și cum „ți-ai conduce mașina în jurul lumii de 1,5 milioane de ori.”
În total, industria modei este considerată responsabilă pentru 4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ceea ce se ridică la aproximativ 1,2 miliarde de tone de dioxid de carbon. Estimările variază; un raport IPCC din 2020 a spus 10%. Indiferent, este clar că trebuie să regândim modul în care facem cumpărături și ne îmbrăcăm.
Ce ar trebui să facem?
Ai putea începe prin a renunța la fast fashion, așa cum am făcut eu. Refuz să dau bani retailerilor care nu susțin deloc lucrătorii din confecții și sunt mai preocupați de vânzarea cantității decât a calității.
Cheltuie mai mult pentru a cumpăra mai puțin. Ia în considerare stabilirea unui preț minim pentru hainele pe care le cumperi, pentru a le valoriza mai mult. Vei economisi, te vei gândi mult și bine înainte de a cumpăra și apoi vei fi mai înclinat să le porți, și pentru mai mult timp. Dacă ești un cumpărător avid, încearcă să sari peste o săptămână doar pentru a-ți încetini cumva consumul.
Familiarizează-te cu brandurile și designerii care prioritizează practicile ecologice și etice. Există multe companii minunate care produc haine superbe, de calitate. Sprijină-le, mai ales dacă poți merge într-un butic de modă sustenabilă deținut privat, să vorbești cu proprietarul (care probabil este pasionat de acest subiect) și să probezi articole.
Cumpără second-hand. Piața de revânzare este în plină expansiune, aparent crescând de 21 de ori mai rapid decât piața de îmbrăcăminte nouă. Atunci când prelungești durata de viață a hainelor care altfel ar fi fost aruncate, nu trebuie să îți faci griji la fel de mult cu privire la etica producției lor (deși ar trebui să fii conștient de ea). Articolul există deja, și faci un lucru bun cumpărându-l, mai ales dacă îl porți ani de zile. Magazinele second-hand sunt locul de unde îmi iau articole precum jachete și cizme din piele, pilote umplute cu puf și pulovere de cașmir, pentru că astfel nu stimulez cererea pentru industriile controversate centrate pe animale.
Evită să cumperi online, dacă este posibil. Există repercusiuni semnificative asupra mediului din cauza volumului mare de transport, precum și a returnărilor gratuite, care duc la cantități uluitoare de deșeuri. (Brandurile adesea aruncă hainele, în loc să plătească prețul pentru a le reintroduce în stoc, mai ales dacă hainele au valoare scăzută.) Uneori, însă, designerii sustenabili vând direct consumatorilor, caz în care cumpărăturile online sunt necesare; fă tot posibilul să alegi mărimea și stilul corect și optează pentru cea mai lentă livrare, ceea ce permite camioanelor să fie complet umplute înainte de a începe cursele.
Ai grijă de hainele tale. Citește etichetele de îngrijire, spală de mână atunci când este necesar, usucă pe umeraș de cele mai multe ori, spală mai puțin („aerisind” după cum este nevoie), învață reparații de bază, abordează petele imediat ce apar.
Gândește-te la final. Donează-ți hainele, vinde-le pe o piață online, organizează un schimb cu prietenii sau transformă ținutele vechi în cârpe de curățat. Drennan susține că este în regulă să donezi haine mai puțin perfecte, deoarece afacerile sau organizațiile de caritate care le primesc sunt mai bine poziționate decât ai putea fi tu pentru a sorta, repara și recicla după cum este necesar. (Alternativ, cere unui croitor să le repare înainte de a le dona.) Vezi această postare pe Ce să faci cu hainele vechi.
