„The True Cost: A Fashion Documentary” arată că există un preț uman de plătit pentru cumpărăturile la preț redus. Pregătiți-vă să fiți șocați.
A fost o vreme când moda aparținea primei categorii, dar în ultimii douăzeci de ani, o schimbare uimitoare a avut loc în modul în care oamenii cumpără și folosesc hainele. Îmbrăcămintea a trecut de la a fi o investiție scumpă pe termen lung la articole ieftine, de unică folosință.
Costul unei astfel de schimbări are repercusiuni pe termen lung pe care majoritatea cumpărătorilor din America de Nord și Europa nu le înțeleg. Un nou film documentar, lansat pe 29 mai și regizat de Andrew Morgan, încearcă să educe oamenii despre ce face obsesia noastră pentru fast fashion planetei și nouă înșine. The True Cost: A Fashion Documentary va schimba pentru totdeauna modul în care vedeți hainele.
Industria textilă este atât de vastă încât angajează aproximativ 1 din 6 oameni din lume. Există 40 de milioane de muncitori în fabricile de confecții. Patru milioane lucrează în Bangladesh în 5.000 de fabrici, cusând haine pentru marile branduri occidentale. Peste 85% dintre acești muncitori sunt femei care câștigă mai puțin de 3 USD pe zi.
În timp ce muncitorii din fabricile de confecții sunt probabil primul lucru care vă vine în minte atunci când vă gândiți la istoria industriei modei, The True Cost spune o poveste tulburătoare care depășește cu mult zidurile fabricii.
Există fermierii de bumbac din India, unde ratele sinuciderilor au atins cote maxime din cauza nivelurilor imposibile de datorii rezultate din semințele de bumbac Bt modificate genetic, oferite de Monsanto. Există copiii acelor familii care se nasc deformați și cu deficiențe mintale ca urmare a expunerii la pesticide. La fel, și fermierii de bumbac din Statele Unite, mulți dintre ei murind de cancer. Bumbacul este, la urma urmei, cultura care necesită cea mai intensă utilizare de pesticide din lume.
Devastarea mediului cauzată de producție este oribilă, de la contaminarea cu crom a unor regiuni vaste din nordul Indiei de către tăbăcării, până la depozitele de deșeuri pline din America, unde 10 milioane de tone metrice de haine sunt aruncate anual, lăsate să putrezească și să producă gaz metan.
Industriile locale au fost distruse de ascensiunea fast fashion, de la producția internă din SUA (scăzută de la 95 la sută în anii 1960 la 3 la sută acum) până la industriile textile din Caraibe și Africa, care sunt inundate de hainele aruncate donate de America, adică cele date în scop caritabil.
Iar noi, consumatorii insațiabili, aflați mereu în căutare de chilipiruri, obsedați de lucruri, continuăm să perpetuăm ciclul susținând fast fashion – ramura relativ nouă a industriei modei care este de vină pentru această devastare globală – în timp ce sărăcim cheltuind bani munciți din greu pe haine ieftine care nu sunt făcute să reziste.
Sincer să fiu, acesta este cel mai emoționant documentar pe care l-am văzut de mult timp și îl recomand cu căldură. Aflați cum să îl vizionați aici.
