„Sunt doar un om.” Probabil că toată lumea a rostit aceste cuvinte la un moment dat sau altul. Și pe bună dreptate: Ființele umane sunt imperfecte. Obosesc, se plictisesc, le este foame și sunt istovite. Cu alte cuvinte, au limite. Și când le ating, asta e. Jocul s-a terminat.
Acesta este motivul pentru care mulți oameni de știință folosesc calculatoarele pentru a-și desfășura cercetările, inclusiv o echipă internațională de cercetători care și-a propus recent să cuantifice impactul schimbărilor climatice asupra populației lumii. Pentru a face acest lucru, ar fi trebuit să examineze sute de mii de studii despre schimbările climatice pentru a identifica, clasifica și cartografia impacturile climatice la nivel global. „Literatură mare”, echivalentul academic al datelor mari, este colecția în continuă creștere de literatură științifică din multe domenii. Sortarea lor a devenit o sarcină imposibilă chiar și pentru cei mai dedicați oameni de știință.
„De la primul Raport de Evaluare al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice din 1990, estimăm că numărul studiilor relevante pentru impacturile climatice observate publicate anual a crescut cu peste două ordine de mărime”, explică cercetătorii într-un nou studiu, publicat la începutul lunii octombrie 2021 în jurnalul Nature Climate Change. „Această creștere exponențială a publicațiilor științifice evaluate inter pares privind schimbările climatice deja împinge evaluările manuale ale experților la limitele lor.”
Condusă de Max Callaghan, un om de știință specializat în date cantitative de la Institutul de Cercetare Mercator pentru Bunuri Globale Comune și Schimbări Climatice din Germania, cercetătorii și-au recunoscut propriile limitări și au căutat ajutor de la inteligența artificială (IA). Mai precis, un instrument de IA bazat pe limbaj numit BERT, care poate analiza automat studiile și extrage constatările acestora sub forma unei hărți vizuale.
„În timp ce evaluările tradiționale pot oferi imagini relativ precise, dar incomplete ale dovezilor, abordarea noastră asistată de învățarea automată generează o hartă preliminară extinsă, dar incertă cuantificabil”, continuă cercetătorii, ale căror descoperiri sunt la fel de remarcabile precum metoda prin care au ajuns la ele. Conform analizei BERT, schimbările climatice cauzate de om afectează deja cel puțin 80% din suprafața terestră globală – excluzând Antarctica – și cel puțin 85% din populația lumii.
Deși acest lucru nu este surprinzător, altceva este: analiza BERT a relevat, de asemenea, o părtinire geografică pronunțată a cercetării. În America de Nord, Europa și Asia, există dovezi substanțiale că schimbările climatice afectează oamenii. În America Latină și Africa, însă, dovezile sunt mult mai rare. Nu pentru că impactul este mai mic, ci pentru că există mai puțină cercetare.
Cercetătorii spun că acest „decalaj de atribuire” se datorează unei combinații de factori geografici și economici. În termeni simpli, regiunile care au o populație mai mică și mai puțină bogăție primesc mai puțină atenție din partea cercetării.
„Dovezile sunt distribuite inegal între țări… Acest lucru este cu adevărat important, deoarece de multe ori, când încercăm să facem o hartă sau să aflăm unde se manifestă impacturile schimbărilor climatice, găsim adesea puține lucrări științifice în țările mai puțin dezvoltate sau cu venituri mici”, a declarat Callaghan pentru CNN într-un interviu, în care a subliniat că „absența dovezilor nu este dovada absenței.”
De fapt, absența dovezilor sugerează că constatările principale ale cercetătorilor – că schimbările climatice afectează deja 80% din suprafața terestră și 85% din oameni – sunt probabil o subestimare.
Acesta este probabil cazul chiar și fără părtinirea cercetării, deoarece analiza BERT cuprinde doar două dintre multele impacturi climatice posibile: schimbările de precipitații și temperatură induse de om. Dacă ar fi fost incluse alte efecte, cum ar fi creșterea nivelului mării, estimările cercetătorilor ar fi probabil chiar mai mari, a declarat pentru CNN coautorul studiului Tom Knutson, om de știință senior la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA).
Totuși, studiul marchează o bornă importantă în cercetarea climatică, chiar dacă descoperirile sale sunt imperfecte sau incomplete.
„În cele din urmă, sperăm ca baza noastră de date globală, vie, automatizată și multi-scară va ajuta la demararea unei serii de recenzii ale impacturilor climatice pe anumite subiecte sau regiuni geografice specifice”, scriu cercetătorii în studiul lor. „Dacă știința avansează stând pe umerii giganților, în vremuri de literatură științifică în continuă expansiune, umerii giganților devin mai greu de atins. Abordarea noastră de cartografiere a dovezilor asistată de calculator poate oferi un sprijin.”
