Sirenele de alarmă continuă să sune în legătură cu „celălalt gaz cu efect de seră”, metanul. Toată lumea vorbește despre „carbon” – o referință foarte neștiințifică la dioxidul de carbon, care rămâne principalul factor determinant al schimbărilor climatice globale. Metanul este și el „carbon” în sensul că este forma redusă a atomului unic de carbon – CH4 – spre deosebire de forma oxidată CO2 (dioxid de carbon).
Un nou studiu sugerează că atunci când oamenii vorbesc despre „carbon” și schimbările climatice, ar fi util să ne gândim atât la dioxidul de carbon, cât și la metan împreună.
Emisiile de metan provin de la vaci care eructează, exploatarea petrolului și a gazelor, agricultură și alte surse.
Un nou studiu de la Universitatea din Reading analizează modul în care absorbția de către metan a razelor calde de la soare diferă de modul în care dioxidul de carbon acționează pentru a încălzi atmosfera noastră. Metanul absoarbe lungimi de undă mai scurte, mai jos în atmosferă, ducând la o încălzire directă a zonei mai apropiate de sol. Această căldură este reținută în continuare, sau reflectată înapoi spre pământ, de către nori.
Efectul general asupra forțării radiative – care descrie echilibrul energetic dintre energia de la soare care ajunge pe pământ și cea reflectată înapoi în spațiul cosmic – arată că metanul contribuie cu 25% mai mult la încălzirea globală decât sugerează cele mai recente estimări ale Grupului Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei (IPCC). Metanul reprezintă o contribuție de 30% din toți factorii atmosferici la încălzirea globală generală.
Metanul creează deja complexitate în modelele climatice, deoarece are o rată de descompunere în atmosferă foarte diferită de cea a dioxidului de carbon. Rezultatul modelării se modifică semnificativ, în funcție de faptul dacă ne concentrăm pe factori pe termen scurt sau pe termen lung pentru potențialul de încălzire globală al moleculei de metan. Această problemă devine extrem de delicată atunci când se încearcă atribuirea unei valori politice emisiilor de metan versus dioxid de carbon.
Orice structuri politice instituite pentru a reglementa și a stimula reducerea emisiilor de poluanți care contribuie la încălzirea globală vor trebui să fie flexibile pentru a se adapta la progresele continue în înțelegerea efectelor și importanței diverselor emisii.
Citiți întregul studiu open source în: Geophysical Research Letters
