O creștere a furtunilor arctice a mai mult decât dublat numărul evenimentelor de încălzire a iernii, ceea ce ar putea împiedica semnificativ creșterea gheții.
Oamenii de știință sunt familiarizați cu evenimentele de încălzire a iernii arctice, zile de iarnă în timpul cărora temperatura în Arctica este peste -10 grade Celsius. Aceste evenimente sunt o parte normală a climei de iarnă arctică. Cu toate acestea, un nou studiu al Uniunii Geofizice Americane relevă că aceste evenimente de încălzire au crescut dramatic în frecvență și durată în ultimele decenii.
Studiul a analizat temperaturile aerului de iarnă deasupra Oceanului Arctic din 1893 până în 2017. Folosind date colectate de la balize, stații meteo în derivă și campanii de teren, autorii studiului au descoperit că numărul evenimentelor de încălzire a iernii la Polul Nord s-a mai mult decât dublat din 1980. Aceste perioade de încălzire durează acum, în medie, cu aproximativ 12 ore mai mult decât înainte de 1980, crescând în lungime de la mai puțin de două zile la aproape două zile și jumătate. Ca urmare, durata totală a evenimentelor de încălzire a iernii s-a triplat, de la aproximativ 7 zile pe an la circa 21 de zile pe an.
Intensificarea acestor evenimente de încălzire se datorează probabil unei creșteri a furtunilor arctice majore, deoarece fiecare dintre evenimentele de încălzire care au avut loc în ultimii ani a fost asociată cu o furtună majoră care a intrat în zonă. Aceste furtuni pot crește temperatura aerului la Polul Nord prin aducerea aerului umed și cald din Atlantic în Arctica.
„Evenimentele de încălzire și furtunile sunt, în efect, unul și același lucru”, a explicat Robert Graham, autorul principal al studiului. „Cu cât avem mai multe furtuni, cu atât mai multe evenimente de încălzire, cu atât mai multe zile cu temperaturi mai mari de minus 10 grade Celsius mai degrabă decât sub minus 30 de grade Celsius, și cu atât mai caldă este temperatura medie de iarnă.”
Alți doi autori ai studiului, Alek Petty și Linette Boisvert, au cercetat furtunile de iarnă în trecut. Studiind o furtună majoră în timpul iernii din 2015-2016, cei doi oameni de știință au colectat noi informații despre impactul acestor furtuni asupra mediului arctic. Cu toate acestea, echipa a susținut că noul studiu privind evenimentele de încălzire a iernii oferă o perspectivă mai profundă decât oricând înainte.
„Acel ciclon particular, care a durat mai multe zile și a ridicat temperaturile în regiune aproape de punctul de topire, a împiedicat creșterea gheții marine, în timp ce vânturile sale puternice asociate au împins înapoi marginea gheții marine, conducând la o extindere minimă record a gheții marine de primăvară în 2016”, au explicat Petty și Boisvert. „Acest nou studiu oferă contextul pe termen lung care ne lipsea, utilizând observații directe care se întind [până] la sfârșitul secolului al XIX-lea. Arată că aceste evenimente calde au avut loc în trecut, dar poate nu au fost la fel de lungi sau frecvente pe cât vedem acum. Acest lucru, combinat cu stratul de gheață marină slăbit, înseamnă că furtunile de iarnă din Arctica au un impact mai mare asupra sistemului climatic arctic.”
Rezultatele studiului coincid cu alte dovezi ale încălzirii arctice. În decembrie 2015, cercetătorii din Arctica Centrală au înregistrat o temperatură de aproximativ 2 grade Celsius, cea mai mare temperatură de iarnă înregistrată vreodată în zonă. În 2016, au fost stabilite noi recorduri lunare de temperatură pentru patru luni: ianuarie, februarie, octombrie și noiembrie. Deoarece gheața marină arctică se extinde și se îngroașă în timpul iernii și toamnei, temperaturile mai calde de iarnă ar putea avea impacturi dezastruoase asupra extinderii gheții în regiune. Potrivit lui Graham, furtunile de iarnă cuplate cu temperaturile în creștere ar putea împiedica creșterea gheții arctice și ar putea sparge gheața care acoperă deja Oceanul Arctic, ceea ce ar avea un impact devastator asupra regiunii.
