Dar mai mulți oameni mănâncă mai puțină carne, în loc să renunțe complet la ea.
Numărul persoanelor care se identifică drept vegetarieni în Statele Unite abia s-a schimbat în ultimii 20 de ani. În 1999, șase procente din populație nu mâncau carne; acest număr a rămas același în 2001, dar a scăzut ușor la cinci procente în 2012, unde a rămas constant de atunci. Când vine vorba de vegani, numărul a crescut de la 2 la 3 procente din 2012.
Ce este interesant, așa cum subliniază Maura Judkis în Washington Post, este că, în ciuda schimbărilor masive în cultura alimentară și a vizibilității crescute a alimentației fără carne într-o lume online, aceasta nu a dus la o creștere a numărului de oameni care să îmbrățișeze vegetarianismul.
Dacă numărul vegetarienilor abia s-a schimbat în două decenii, acest lucru ar sugera că multitudinea de informații despre alimentația pe bază de plante disponibilă acum nu funcționează cu adevărat. Oamenii care nu vor să mănânce carne nu o vor mânca, indiferent cât de limitat ar fi accesul lor la informații și sprijin; iar cei cărora le place carnea nu sunt înclinați să se schimbe.
Există speranță într-un domeniu, totuși, și anume în ‘flexitarianism’ sau ‘reducțianism’ (nume diferite pentru același concept) – atunci când oamenii aleg conștient să includă în dietele lor mese fără carne sau feluri de mâncare care conțin mai puțină carne, din diverse motive (ar putea fi preocupări legate de sănătate, etică, mediu sau finanțe). Un sondaj britanic de la începutul acestui an a constatat că aproape o treime din mesele de seară din Marea Britanie nu conțin carne sau pește, calificându-se astfel ca vegetariene sau vegane. Acest număr a crescut lent, dar constant, de la 26,9 procente în 2014 la 29 procente cel mai recent. Aceste statistici provin din Marea Britanie, care este evident un loc diferit de S.U.A., dar ambele țări sunt cunoscute pentru dietele lor tradițional centrate pe carne, deci nu este exagerat să presupunem că transformări similare au loc și pe pământ american.
Acest lucru sugerează că, probabil, vom vedea cel mai mare beneficiu planetar din efectul cumulativ al mai multor oameni care reduc carnea din dietele lor în mod regulat, decât din eliminarea ei completă. Brian Kateman, fondatorul mișcării Reducțianiste, a susținut acest lucru înainte. Am scris după ce l-am auzit vorbind la un summit în New York City anul trecut.
Cine știe? Reducțianismul ar putea fi poarta de intrare către o reducere și mai mare a consumului de carne, pe măsură ce oamenii experimentează beneficiile sale. Sau poate că nu trebuie să ne îngrijorăm prea mult în legătură cu scopul final și să ne concentrăm pur și simplu pe reducerea în sine, înțelegând că este cea mai fezabilă și eficientă strategie în acest moment.
