Nu a trecut mult timp de când orășelele se închideau efectiv atunci când sosea circul itinerant. Era o perioadă mai liniștită înainte de smartphone-uri, filme blockbuster acasă și acces ușor la călătorii globale — o eră mai simplă, când oamenii din orășelele americane erau mai mult decât fericiți să lase totul baltă pentru un spectacol uluitor, mai mare decât viața, sub cupola mare. Circul le aducea lumea — elefanți exotici, lei săritori, clovni năzdrăvani, acrobații sfidătoare de moarte și ciudățenii din „show-uri de ciudați”, precum doamne cu barbă și pitici.
Dar asta era atunci. Astăzi, fiorul de a privi lei care sunt „îmblânziți” și elefanți maiestuoși care se echilibrează pe postamente minuscule nu mai pare atât de palpitant. Aceste numere nu mai sunt percepute ca spectacolele grandioase, potrivite pentru întreaga familie, de altădată. Puterea lor de a captiva și uimi s-a diminuat. Par tot mai crude și triste.
Sub presiunea crescândă din partea grupurilor pentru drepturile animalelor, multe țări și municipalități au interzis folosirea animalelor sălbatice în circuri în ultimii ani. Și de anul trecut, din luna mai, când legendarul Ringling Bros. and Barnum & Bailey Circus a strâns „Cel Mai Mare Spectacol de pe Pământ” pentru ultima dată în istoria sa de 146 de ani, tot mai mulți oameni dezbat dacă nu cumva este timpul ca marile corturi de pretutindeni să fie strânse pentru totdeauna.
O istorie bogată
Istoria circului este o poveste extinsă, care se întinde pe secole și continente.
Originile circului modern pot fi trasate în Anglia acum mai bine de 200 de ani, unde un veteran al Războiului de Șapte Ani numit Philip Astley a adunat un spectacol într-un ring la școala sa de echitație, prezentând acrobații, echitație și clovnerii. În 1793, John Bill Ricketts, un călăreț de acrobații antrenat de unul dintre studenții lui Astley, a adus un număr similar în America, evoluând în arene mici, deschise, din lemn, pe care le ridica oraș după oraș. A uimit audiențele oriunde mergea, inclusiv pe Președintele George Washington.
Cam în aceeași perioadă, impresarii au început să călătorească din oraș în oraș cu menajerii de animale sălbatice. În cele din urmă, au fost adăugate numere de îmblânzire a animalelor. Mai târziu, distincția dintre menajerie și circ s-a estompat pe măsură ce echitatorii și clovnii s-au alăturat acestor spectacole.
Joshua Purdy Brown din Somers, New York, a fost primul care a ridicat un cort de circ în 1825 în Wilmington, Delaware. Datorită portabilității și eficienței lor din punct de vedere al costurilor, corturile au prins repede.
Prin anii 1850, aproximativ 30 de circuri călătoreau prin țară, devenind principala atracție de divertisment a națiunii. Și după Războiul Civil, odată cu finalizarea Căii Ferate Transcontinentale în 1869, circurile au câștigat și mai mult în popularitate pe măsură ce se extindeau de la coastă la coastă.
Phineas Taylor „P.T.” Barnum, care deținuse ani de zile un muzeu de animale sălbatice împăiate și ciudățenii umane vii în New York City, a prins și el febra circului. Deși avea 60 de ani — o vârstă la care majoritatea oamenilor încetinesc — a integrat show-ul său de ciudați în conceptul de circ în 1870 și a pornit pe șine cu „Marele Muzeu Ambulant, Menajerie, Caravană și Circ”.
În următorul deceniu, Barnum și-a extins producția în „Cel Mai Mare Spectacol de pe Pământ”. Dar se confrunta cu concurența unui circ rival deținut de James A. Bailey și partenerii săi. Cei doi bărbați și-au unit forțele în cele din urmă în 1881.
Circul Barnum and Bailey a devenit renumit pentru spectacolele sale spectaculoase și fastul exagerat. Marele show acomoda 10.000 de spectatori și includea trei ringuri, două scene și o pistă exterioară pentru curse de care.
Pentru o vreme, nu a existat o stea mai mare decât Jumbo, legendarul elefant de 3,66 metri și 5,9 tone, care l-a inspirat mai târziu pe „Dumbo” al lui Disney. Din păcate, faima sa a fost de scurtă durată. Într-una dintre primele tragedii de mare profil care au implicat animale de circ, „Monarhul Imens al Neamului Său Puternic” a fost lovit tragic de un tren de marfă în 1885, în timp ce era încărcat în vagonul său de cale ferată. (Dacă doriți să aflați mai multe despre controversa din jurul morții lui Jumbo și despre dovezi noi descoperite ale maltratării sale, The Sun explică în detaliu.)
După moartea subită a lui Barnum în 1891, Bailey a continuat spectacolul, inclusiv o perioadă de cinci ani în Europa începând din 1897. Dar când s-a întors în America în 1902, a descoperit că fusese detronat de cinci frați în ascensiune și de strălucitoarele lor „Ringling Bros. United Monster Shows, Great Double Circus, Royal European Menagerie, Museum, Caravan, and Congress of Trained Animals”.
Bailey a murit în 1906, iar frații Ringling au cumpărat circul Barnum and Bailey, operând inițial cele două afaceri separat înainte de a le consolida sub numele Ringling Bros. and Barnum & Bailey Circus în 1919.
În prima jumătate a secolului al XX-lea, Ringling și numeroasele sale circuri concurente au continuat să atragă mulțimi. Dar pe măsură ce au apărut noi forme de divertisment și gusturile publicului au evoluat, trupele de circ au început să sufere pierderi financiare. În 1956, liderul pieței, Ringling, și-a susținut ultima reprezentație sub Marea Cupolă.
Totuși, acesta nu a fost sfârșitul. Pionierul concertelor rock ‘n’ roll, Irvin Feld, a abordat Ringling și a sugerat mutarea circului în interior, în arenele de divertisment ale orașelor. Feld a preluat organizarea și promovarea turneelor Ringling în arene în 1957, iar el și fratele său Israel au cumpărat întreaga operațiune în 1967. Compania lor, Feld Entertainment, a operat Ringling până când artiștii de circ și-au luat rămas bun pentru ultima dată în 2017.
Emoția a dispărut
Deși circurile au avut o oarecare revenire după ce Feld a reorganizat și a revigorat Ringling, aceasta nu s-a menținut. În primul rând, televiziunea și alte distracții care captau atenția au continuat să acapareze o cotă mai mare din audiență — o tendință care s-a accelerat doar.
O altă problemă: conștientizarea crescândă a abuzului răspândit asupra animalelor de circ. De la feline mari la urși, poveștile despre cruzime sunt nenumărate și cutremurătoare. Dar nimic nu a stârnit mai multă indignare decât abuzul asupra elefanților.
Mulți elefanți de circ care evoluează astăzi au fost capturați ca pui în sălbăticie, mamele lor, panicate, fiind adesea ucise pentru a-i smulge. Alții s-au născut în programe de reproducere în captivitate și au fost luați de lângă mamele lor devreme. Pentru creaturi extrem de sociale care formează legături familiale profunde, daunele psihologice sunt adesea de durată.
La fel sunt și daunele fizice. Viața în circ — cu spațiile sale înghesuite, programele epuizante de călătorie, lanțurile, cuștile, spectacolele zilnice forțate și metodele de dresaj abuzive — este foarte diferită de viața în sălbăticie. Elefanții nu stau natural în cap și leii evită instinctiv să sară prin cercuri de foc. Ei trebuie forțați să facă asta cu bice, electroșocuri, torțe și cârlige de elefant (bullhooks), care sunt similare cu vătraiul de șemineu.
Nu este surprinzător că Ringling și alte circuri s-au confruntat cu critici severe în ultimii ani pentru aceste practici și au fost citate în mod repetat pentru încălcarea Actului privind Bunăstarea Animalelor (Animal Welfare Act).
Potrivit organizației People for the Ethical Treatment of Animals (PETA), cel puțin 35 de elefanți au murit în grija Ringling între 1992 și sfârșitul său în 2017, inclusiv Riccardo, în vârstă de 8 luni, care a fost eutanasiat după o cădere de pe un postament care i-a fracturat ambele picioare din spate.
Divertisment fără animale
Ani de lobby din partea grupurilor pentru drepturile animalelor au determinat schimbări. Una dintre aceste schimbări este ascensiunea circurilor fără animale, așa cum descrie revista Wanderlust.
Circurile centrate pe animale și-au redus și ele tot mai mult numerele cu animale, inclusiv Ringling, care a anunțat în 2015 că va renunța voluntar treptat la spectacolele cu elefanți. În mod ironic, acest lucru a contribuit și la decizia sa de a închide întregul circ doi ani mai târziu. Așa cum se menționează într-un comunicat de presă al Feld Entertainment: „Decizia de a pune capăt turneelor de circ a fost luată ca urmare a costurilor ridicate, cuplate cu un declin al vânzărilor de bilete, ceea ce a făcut din circ o afacere nesustenabilă pentru companie. În urma tranziției elefanților din circ, compania a înregistrat o scădere a vânzărilor de bilete mai mare decât se anticipase.”
Poate cea mai mare schimbare a venit din acțiuni legislative în întreaga lume. În ultimii ani, peste 40 de țări au interzis folosirea animalelor sălbatice în circuri, inclusiv națiuni diverse precum Ungaria, Slovenia, Iran, Guatemala și Israel. În plus, zeci de orașe și municipalități din Canada și Statele Unite au implementat interdicții totale sau parțiale privind animalele. Mai multe state din S.U.A. iau de asemenea în considerare interdicții similare. Grupul de advocacy pentru animale Four Paws menține o listă completă a interdicțiilor și restricțiilor, dar iată câteva schimbări notabile recente mai jos.
Interdicții recente
Regatul Unit: Guvernul britanic a anunțat în februarie 2018 că toate animalele sălbatice vor fi interzise în circurile itinerante până în 2020. Decizia a fost luată pe „considerente etice” după ce mai multe sondaje au arătat preferința publicului pentru divertisment fără animale. O interdicție similară a fost anunțată în Scoția în 2017, făcând-o prima țară din Regatul Unit care a luat măsuri. Una este luată în considerare și în Țara Galilor.
India: Ministerul Mediului, Pădurilor și Schimbărilor Climatice al națiunii a anunțat o interdicție privind folosirea elefanților în spectacolele de circ în noiembrie 2017. Guvernul interzisese deja urșii, maimuțele, tigrii, panterele și leii în 1998. Elefanții nu fuseseră incluși atunci, deoarece beneficiau de protecție în cadrul Actului privind Protecția Faunei Sălbatice. Totuși, după o investigație recentă de un an care a relevat cruzimea răspândită față de elefanții de circ, guvernul a decis să-i includă în interdicție, care acum interzice toate animalele sălbatice pentru utilizare în divertisment.
Italia: În noiembrie 2017, parlamentul italian a anunțat o interdicție privind animalele sălbatice în circuri și și-a acordat un an pentru a elabora planuri de implementare. Deoarece circurile sunt populare în Italia — se estima că 100 erau în funcțiune la acel moment, implicând circa 2.000 de animale — aceasta este considerată o victorie majoră de către apărătorii drepturilor animalelor.
Irlanda: Insula de Smarald a promulgat o interdicție împotriva folosirii animalelor sălbatice de circ în noiembrie 2017, devenind a 20-a țară membră a Uniunii Europene care face acest lucru. Legea a intrat în vigoare în ianuarie 2018.
Statele Unite: New Jersey aproape a devenit primul stat care a interzis animalele exotice în circuri anul acesta. Legea Nosey, numită după un elefant de circ maltratat care se află acum într-un sanctuar de animale, a trecut în Adunarea și Senatul din New Jersey. Dar Guvernatorul Chris Christie a respins-o prin veto în ultima sa zi de mandat. O nouă versiune a fost aprobată în Senatul din New Jersey în iunie 2018, și există speranțe mari ca noul guvernator, Phil Murphy, să o semneze.
Alte state iau de asemenea în considerare interdicții privind animalele sălbatice, inclusiv Pennsylvania, Massachusetts, Hawaii și New York. La nivel federal, cea mai recentă versiune a unui proiect de lege bipartizan numit Traveling Exotic Animal and Public Safety Protection Act (TEAPSA) a fost introdusă în Camera Reprezentanților în martie 2017. Proiectul de lege ar restricționa folosirea animalelor exotice și sălbatice în circurile itinerante. Sponsorii proiectului de lege, Reprezentanții Ryan Costello (R-PA) și Raul Grijalva (D-AZ), lucrează în prezent pentru a construi sprijin.
