În reportajul recent despre cum o suburbie a Atlantei a interzis construcția din lemn, am citat regulamentul lor care promova construcția din beton datorită pretinsei sale „calitate crescută a clădirilor, sustenabilitate, durabilitate și longevitate”. Dar au apărut recent multe cercetări și destule articole care pun la îndoială toate aceste așa-numite virtuți.
Argumentul sustenabilității este cel mai ușor și cel mai important. The Economist a rezumat-o recent:
The Economist nu menționează că cimentul reprezintă doar 10 până la 15% din beton; cea mai mare parte este agregat, adică nisip și piatră spartă. În 2014 în SUA, 1,26 miliarde de tone metrice de piatră spartă au fost produse de 1.550 de companii care operează 4.000 de cariere și 91 de mine subterane.
Agregatele sunt grele și sunt transportate în camioane grele care funcționează pe motorină și emit CO2 cu o rată de 0.091 kg CO2e per tonă-kilometru; conform Wikipedia, doar transportul reprezintă 7% din emisiile de CO2 ale betonului. Când adunați impactul complet al agregatelor și îl adăugați la impactul cimentului, imaginea este mult mai gravă.
Șoferul acestui camion tocmai a ucis un ciclist în Ottawa/ CBC/Captură de ecran
Pentru construcția de clădiri, agregatele și cimentul sunt livrate celor de la „Ready-mix” care amestecă betonul la comandă și îl livrează pe șantierele de construcții în betoniere, din nou camioane grele care trebuie să circule prin oraș respectând termene limită – au doar un anumit timp de la amestecarea cimentului până când acesta începe să se întărească. Sunt mortale.
Apoi se pune problema durabilității și longevității. Scriind în revista Architect Magazine, Blaine Brownell pune la îndoială mitul durabilității betonului într-un articol intitulat Momentul Adevărului pentru Beton:
Deteriorarea balconului/Captură de ecran
Nu există un balcon sau o parcare construită cu armătură neprotejată care să nu necesite reparații la un moment dat; la fel ca lemnul expus, betonul expus se deteriorează. Dar Brownell merge mai departe, citându-l pe autorul Robert Courland, care susține că „aproape toate structurile de beton pe care le vedem astăzi vor trebui în cele din urmă înlocuite, costându-ne trilioane de dolari… în acest proces.”
Industria betonului poate face multe pentru a-și reduce amprenta de carbon și pentru a-și face betonul mai durabil. Multe dintre marile companii încearcă, și există alternative la armătura de oțel neprotejată.
Wisconsin Historical society/Domeniu Public
Toată lumea recunoaște că betonul are un rol esențial și nu e ca și cum ne putem lipsi de el; Nu este probabil să începem să construim poduri și autostrăzi din lemn, deși acest lucru s-a mai făcut. Dar acolo unde putem înlocui betonul, ar trebui să o facem. Și clădirile sunt un loc logic de început, utilizând tehnologii de construcție din lemn consacrate sau noi.
Firma de arhitectură Skidmore, Owings & Merrill LLP (SOM) a lucrat la Proiectul său de Cercetare pentru Turnuri din Lemn (Timber Tower Research Project) unde „au examinat soluții care ar putea utiliza lemn masiv ca material structural principal pentru a reduce amprenta de carbon încorporată a clădirilor cu 60 până la 75 la sută comparativ cu o clădire de referință din beton.” Au proiectat un sistem hibrid din lemn și beton și au efectuat recent teste distructive pe o placă de pardoseală.
Serios, când industria betonului gata preparat spune „Construiți cu putere”, cei din industria lemnului le pot arăta pur și simplu aceste fotografii de la SOM și Universitatea de Stat din Oregon. Asta înseamnă să construiești cu putere.
