Efectele încălzirii globale asupra sănătății

Schimbările climatice cauzate de încălzirea globală sunt o realitate; efectele asupra sănătății care pot fi atribuite acestor schimbări sunt măsurabile și în creștere ca severitate. Organizația Mondială a Sănătății raportează că, între 2030 și 2050, schimbările climatice vor provoca probabil aproximativ 250.000 de decese suplimentare pe an, din cauza malnutriției, malariei, diareei și stresului termic.

Schimbările climatice și sănătatea

Conform NASA din Statele Unite, în 2019, temperatura globală a fost cu 1,06 grade Celsius mai mare decât în 1880: 18 dintre cei 19 cei mai calzi ani de atunci au avut loc după 2001. Nivelul global al mării a crescut cu 18 cm din 1910, un fapt direct atribuibil creșterii temperaturii ambiante și a suprafeței mării, ducând la micșorarea gheții glaciare la poli și pe vârfurile celor mai înalți munți.

În 2016, revista științifică/medicală britanică The Lancet a anunțat Lancet Countdown, un studiu în curs de desfășurare, realizat de o echipă internațională de cercetători care urmăresc schimbările climatice și impactul lor asupra sănătății, precum și sprijinind eforturile de atenuare a problemelor asociate. În 2018, grupurile de oameni de știință din cadrul Countdown s-au concentrat (parțial) pe cinci aspecte legate de sănătate: efectele valurilor de căldură asupra sănătății; modificarea capacității de muncă; letalitatea dezastrelor legate de vreme; bolile sensibile la climă; și insecuritatea alimentară.

Efectele valurilor de căldură asupra sănătății

Valurile de căldură sunt definite ca o perioadă de peste trei zile în care temperatura minimă este mai mare decât minimul înregistrat între 1986 și 2008. Temperaturile minime au fost alese ca măsuri deoarece răcoarea din orele nopții este o componentă vitală care ajută persoanele vulnerabile să-și revină după căldura zilei.

Patru miliarde de oameni trăiesc în zone fierbinți din întreaga lume și se estimează că vor experimenta o capacitate de muncă semnificativ redusă ca urmare a încălzirii globale. Impactul valurilor de căldură asupra sănătății variază de la o creștere directă a stresului termic și a insolației la impactul asupra insuficienței cardiace preexistente și a leziunilor renale acute cauzate de deshidratare. Persoanele în vârstă, copiii cu vârsta sub 12 luni și persoanele cu boli cardiovasculare și renale cronice sunt deosebit de sensibile la aceste schimbări. Între 2000 și 2015, numărul persoanelor vulnerabile expuse la valuri de căldură a crescut de la 125 de milioane la 175 de milioane.

Schimbări în capacitatea de muncă

Temperaturile mai ridicate reprezintă amenințări profunde la adresa sănătății ocupaționale și a productivității muncii, în special pentru persoanele care efectuează muncă manuală, în aer liber, în zone fierbinți.

Creșterea temperaturii face mai dificilă munca în aer liber: capacitatea globală de muncă în populațiile rurale a scăzut cu 5,3 la sută din 2000 până în 2016. Nivelul de căldură afectează sănătatea ca efect secundar al daunelor cauzate bunăstării economice și mijloacelor de trai ale oamenilor, în special celor care se bazează pe agricultura de subzistență.

Letalitatea dezastrelor legate de vreme

Un dezastru este definit fie prin 10 sau mai multe persoane ucise; 100 sau mai multe persoane afectate; declararea stării de urgență sau solicitarea de asistență internațională.

Între 2007 și 2016, frecvența dezastrelor legate de vreme, cum ar fi inundațiile și secetele, a crescut cu 46 la sută, comparativ cu media dintre 1990 și 1999. Din fericire, mortalitatea acestor evenimente nu a crescut, datorită timpilor de raportare mai buni și sistemelor de sprijin mai bine pregătite.

Boli sensibile la climă

Există mai multe boli considerate sensibile la schimbările climatice, încadrându-se în categoriile de boli transmise prin vectori (boli transmise de insecte, cum ar fi malaria, febra dengue, boala Lyme și ciuma); transmise prin apă (cum ar fi holera și giardia); și transmise prin aer (cum ar fi meningita și gripa).

Nu toate acestea sunt în prezent în creștere: multe sunt tratate eficient cu medicamente și servicii de sănătate disponibile, deși acest lucru s-ar putea să nu continue pe măsură ce lucrurile evoluează. Cu toate acestea, cazurile de febră dengue s-au dublat la fiecare deceniu din 1990, și au existat 58,4 milioane de cazuri aparente în 2013, reprezentând 10.000 de decese. Melanomul malign, cel mai puțin comun, dar cel mai letal dintre cancere, a fost, de asemenea, în creștere constantă în ultimii 50 de ani — ratele anuale au crescut la fel de rapid, cu 4–6 la sută la persoanele cu pielea deschisă la culoare.

Securitatea alimentară

Securitatea alimentară, definită ca disponibilitatea și accesul la alimente, a scăzut în multe țări, în special în cele din Africa de Est și Asia de Sud. Producția globală de grâu scade cu 6 la sută pentru fiecare creștere de 1 grad Celsius a temperaturilor în sezonul de creștere. Randamentele de orez sunt sensibile la temperaturile minime nocturne în timpul sezonului de creștere: o creștere de 1 grad Celsius înseamnă o scădere de 10 la sută a randamentului de orez.

Există un miliard de oameni pe pământ care se bazează pe pește ca sursă principală de proteine. Stocurile de pește sunt în scădere în unele regiuni ca urmare a creșterii temperaturii suprafeței mării, a creșterii salinității și a înfloririlor algale dăunătoare.

Migrația și deplasarea populației

În 2018, 4.400 de persoane au fost strămutate din casele lor exclusiv ca urmare a schimbărilor climatice. Acestea includ Alaska, unde peste 3.500 de oameni au trebuit să-și abandoneze satele din cauza eroziunii costiere, și Insulele Carteret din Papua Noua Guinee, unde 1.200 de oameni au plecat din cauza creșterii nivelului mării. Aceasta are impact asupra sănătății mentale și fizice a indivizilor din acele comunități și în comunitățile în care ajung refugiații.

Se așteaptă ca acest lucru să crească, pe măsură ce nivelul mării crește. În 1990, 450 de milioane de oameni trăiau în regiuni care se aflau sub 21 de metri deasupra nivelului mării. În 2010, 634 de milioane de oameni (aproximativ 10% din populația globală) trăiau în zone care se află la mai puțin de 11 metri deasupra nivelului actual al mării.

Efectele încălzirii globale sunt cele mai dure pentru națiunile sărace

Schimbările climatice și încălzirea globală afectează întreaga lume, dar sunt deosebit de dure pentru oamenii din țările sărace, ceea ce este ironic, deoarece locurile care au contribuit cel mai puțin la încălzirea globală sunt cele mai vulnerabile la decesele și bolile pe care temperaturile mai ridicate le pot aduce.

Regiunile cu cel mai mare risc de a suferi efectele asupra sănătății ale schimbărilor climatice includ coastele de-a lungul oceanelor Pacific și Indian și Africa subsahariană. Orașele mari și întinse, cu efectul lor urban de „insulă de căldură”, sunt, de asemenea, predispuse la probleme de sănătate legate de temperatură. Africa are unele dintre cele mai scăzute emisii pe cap de locuitor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, regiuni ale continentului sunt grav amenințate de boli legate de încălzirea globală.

Încălzirea globală se înrăutățește

Oamenii de știință cred că gazele cu efect de seră vor crește temperatura medie globală cu aproximativ 3,3 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Inundațiile extreme, secetele și valurile de căldură vor apărea probabil cu o frecvență crescută. Alți factori, cum ar fi irigațiile și defrișările, pot afecta, de asemenea, temperaturile locale și umiditatea.

Prognozele bazate pe modele privind riscurile pentru sănătate cauzate de schimbările climatice globale proiectează că:

• Riscurile de boli legate de climă pentru diversele rezultate de sănătate evaluate de OMS se vor dubla până în 2030.
• Inundațiile rezultate din creșterile nivelului mării provocate de furtuni vor afecta viețile a până la 200 de milioane de oameni până în anii 2080.
• Decesele legate de căldură în California s-ar putea mai mult decât dubla până în 2100.
• Zilele cu poluare periculoasă cu ozon în estul S.U.A. ar putea crește cu 60 la sută până în 2050.

Surse selectate

• Abel, David W., et al. „Impacturi asupra sănătății legate de calitatea aerului din cauza schimbărilor climatice și din adaptarea cererii de răcire pentru clădiri în estul Statelor Unite: Un studiu de modelare interdisciplinară.” PLOS Medicine 15.7 (2018): e1002599. Print.
• Costello, Anthony, et al. „Gestionarea efectelor asupra sănătății ale schimbărilor climatice: Comisia Lancet și University College London Institute for Global Health.” The Lancet 373.9676 (2009): 1693–733. Print.
• Gasparrini, Antonio, et al. „Proiecții ale excesului de mortalitate legat de temperatură în scenariile schimbărilor climatice.” The Lancet Planetary Health 1.9 (2017): e360–e67. Print.
• Kjellstrom, Tord, et al. „Căldură, performanță umană și sănătate ocupațională: O problemă cheie pentru evaluarea impactului schimbărilor climatice globale.” Annual Review of Public Health 37.1 (2016): 97–112. Print.
• Mora, Camilo, et al. „Amenințare largă la adresa umanității din cauza pericolelor climatice cumulative intensificate de emisiile de gaze cu efect de seră.” Nature Climate Change 8.12 (2018): 1062–71. Print.
• Myers, Samuel S., et al. „Schimbările climatice și sistemele alimentare globale: Impacturi potențiale asupra securității alimentare și subnutriției.” Annual Review of Public Health 38.1 (2017): 259-77. Print.
• Patz, Jonathan A., et al. „Impactul schimbărilor climatice regionale asupra sănătății umane.” Nature 438.7066 (2005): 310–17. Print.
• Patz, Jonathan A., et al. „Schimbările climatice și sănătatea globală: Cuantificarea unei crize etice în creștere.” EcoHealth 4.4 (2007): 397–405. Print.
• Scovronick, Noah, et al. „Impactul beneficiilor colaterale pentru sănătatea umană asupra evaluărilor politicii climatice globale.” Nature Communications 10.1 (2019): 2095. Print.
• Watts, Nick, et al. „Lancet Countdown privind sănătatea și schimbările climatice: De la 25 de ani de inacțiune la o transformare globală pentru sănătatea publică.” The Lancet 391.10120 (2018): 581–630. Print.
• Wu, Xiaoxu, et al. „Impactul schimbărilor climatice asupra bolilor infecțioase umane: Dovezi empirice și adaptare umană.” Environment International 86 (2016): 14–23. Print.